Uniunea Europeană accelerează demersurile pentru a reduce semnificativ utilizarea plasticului de unică folosință, considerat una dintre principalele surse de poluare la nivel global. Sticlele din plastic, extrem de răspândite în viața cotidiană, au devenit o prioritate pentru autoritățile europene, din cauza efectelor nocive asupra mediului și a pericolului reprezentat de microplasticele care ajung în apă, alimente și, implicit, în organismul uman. Noile măsuri stabilite la nivel comunitar se aplică automat și în România, aducând schimbări importante atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
Ce modificări vizează sticlele din plastic
Încă din 2019, Uniunea Europeană a adoptat Directiva SUP (Single Use Plastic), care a pus bazele unor reguli mult mai stricte privind ambalajele din plastic. Obiectivul principal este reducerea cantității de deșeuri, creșterea ratei de reciclare și încurajarea reutilizării materialelor.
Una dintre schimbările deja vizibile este obligativitatea ca dopurile să fie atașate de sticle. Deși pare un detaliu minor, această măsură urmărește să prevină aruncarea separată a dopurilor, care ajung frecvent să polueze solul, râurile și oceanele.
Procente minime de plastic reciclat, impuse prin lege
Un alt element-cheie al noilor reglementări îl reprezintă introducerea unor praguri minime de plastic reciclat în sticlele PET. Astfel, începând cu 2025, acestea vor trebui să conțină cel puțin 25% material reciclat, iar până în 2030 procentul va crește la minimum 30%.
Deși organizațiile de mediu salută aceste măsuri, ele presupun eforturi financiare considerabile pentru producători. Companiile sunt obligate să investească în tehnologii noi, să adapteze liniile de producție și să folosească materii prime sustenabile, ceea ce schimbă fundamental modul de realizare a ambalajelor din plastic.
Cum ar putea fi afectați consumatorii
Costurile suplimentare suportate de industrie ar putea ajunge, inevitabil, și la consumatori. La nivel european se discută inclusiv despre o posibilă majorare a TVA-ului pentru ambalajele din plastic, ceea ce ar putea duce la scumpiri vizibile. În acest context, produse uzuale, precum sticlele de apă sau alimentele ambalate în plastic, ar putea deveni mai scumpe.
Autoritățile europene susțin însă că aceste creșteri reprezintă un compromis necesar, având în vedere beneficiile pe termen lung pentru mediu și sănătatea publică.
O nouă direcție pentru Europa și România
Pe termen lung, strategia Uniunii Europene vizează reducerea poluării și protejarea sănătății populației. Statisticile din ultimii ani indică deja o scădere a producției de plastic în Europa, semn că industria se află într-un proces accelerat de transformare.
Renunțarea la sticlele de plastic în forma cunoscută până acum nu înseamnă eliminarea lor totală, ci schimbarea modului în care sunt produse, utilizate și reciclate. Pentru România, ca stat membru al UE, aceste reguli sunt obligatorii și marchează un pas important către ambalaje mai prietenoase cu mediul și un consum mai responsabil.
