Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, vizând în plină zi orașul port Odesa, din sudul țării, și lansând o serie de lovituri cu drone și rachete asupra Kievului și a altor zone. Aceste acțiuni survin într-un context de eșec al negocierilor de pace și de escaladare a tensiunilor pe front.
Atacul asupra Odesei: victime și distrugeri masive
Miercuri dimineață, orașul Odesa, un port strategic la Marea Neagră și cel mai apropiat oraș ucrainean de granițele cu Republica Moldova și România, a fost lovit de două rachete balistice. Potrivit șefului administrației militare a regiunii Odesa, Oleg Kiper, atacul a provocat moartea unei persoane și rănirea gravă a altor opt. Victima decedată era un angajat al portului.
„Medicii noștri le oferă (răniților) toată asistența necesară și luptă pentru viața și sănătatea fiecăruia dintre ei”, a transmis Oleg Kiper pe rețelele de socializare, îndemnând locuitorii și vizitatorii Odesei să se adăpostească la sunetul sirenelor.
- Crimă șocantă în Mureș: un recidivist eliberat în 2020 și-a incendiat fosta concubină și este căutat de polițiști
- Premierul Ilie Bolojan: România nu își mai permite scutiri de la plata CASS pentru mamele aflate în concediu maternal
- Avertizări meteo ANM: furtuni, grindină și caniculă în aproape toată țara
Atacul rusesc a vizat direct infrastructura civilă din interiorul portului, unde au fost avariate sala motoarelor și numeroase echipamente. Oleksiy Kuleba, ministrul pentru dezvoltarea comunităților, teritoriilor și infrastructurii din Ucraina, a subliniat că nu a existat nicio instalație militară vizată. „Nu a existat nicio instalație militară, ci doar infrastructură civilă. Rusia a atacat din nou o instalație pașnică, de importanță strategică, care este vitală pentru securitatea alimentară a lumii”, a precizat ministrul ucrainean.
Acesta a fost al doilea atac asupra Odesei în decursul aceleiași zile de miercuri, după cel din timpul dimineții, când Rusia a utilizat noi modele de drone kamikaze, conform agenției de presă ucrainene Unian. De la începutul războiului, portul Odesa a fost ținta unor bombardamente devastatoare și a suferit pagube considerabile. Potrivit lui Kuleba, aproape 400 de elemente de infrastructură portuară și peste 30 de nave au fost deteriorate sau distruse de atacurile rusești începând cu februarie 2022. În total, 106 civili au fost răniți în loviturile împotriva instalațiilor portuare.
Atacuri cu drone și rachete asupra Kievului și a altor orașe
Capitala Ucrainei, Kiev, a fost de asemenea sub un asalt intens cu drone și rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi, declanșând incendii și rănind cel puțin opt persoane, a declarat primarul Vitali Klitschko. Exploziile și focurile de armă au fost auzite în tot orașul, determinând mulți locuitori să caute adăpost în stațiile de metrou. Fragmente de rachetă au căzut în cel puțin patru districte, iar șase persoane au necesitat îngrijiri medicale. Imagini postate online arată fum gros ieșind din blocuri de locuințe și flăcări cuprinzând alte clădiri, în timp ce echipele de intervenție depuneau eforturi pentru a stinge incendiile. Cel puțin 13 oameni au murit și peste 50 au fost răniți în seria de atacuri la nivel național.
Reacția Președinției României despre trimiterea de trupe pe frontul de Est
Pe fondul intensificării conflictului și a speculațiilor apărute în spațiul public, Administrația Prezidențială a României a emis un comunicat oficial pentru a clarifica poziția țării noastre privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina. Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a dezmințit ferm informațiile false, atribuite în mod eronat președintelui interimar Ilie Bolojan, referitoare la o posibilă dislocare de militari români.
„În niciun context, oficial sau neoficial, preşedintele interimar Ilie Bolojan nu a declarat şi nici nu a sugerat că ţara noastră este dispusă sau intenţionează să trimită militari români în Ucraina”, a transmis Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidențial a precizat că, dimpotrivă, declarațiile publice ale președintelui interimar „au subliniat în mod constant continuarea sprijinului multidimensional al României pentru Kiev, fără a include perspectiva dislocării de trupe în ţara vecină aflată în conflict”. Această poziție este în concordanță cu deciziile stabilite în urma consultărilor cu partidele politice și cu hotărârea adoptată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 martie 2025.
Diaconescu a reamintit că, potrivit cadrului legal național, o eventuală decizie privind dislocarea de militari români într-o zonă de conflict trebuie adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și supusă aprobării Parlamentului României. „Prin urmare, o astfel de măsură nu poate fi luată unilateral de Preşedintele României, fără o comunicare publică prealabilă, clară şi lipsită de echivoc”, a accentuat Cristian Diaconescu.
Atât Administrația Prezidențială, cât și Ministerul Apărării Naționale au îndemnat cetățenii și reprezentanții mass-media să consulte sursele oficiale și să evite diseminarea informațiilor neverificate, în special pe platformele de social media precum TikTok, unde au fost identificate campanii de dezinformare. Aceste speculații, conform MApN, „nu au nicio bază reală și reprezintă încercări de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”.
