Pensii speciale uriașe la Curtea Constituțională: Un judecător, plătit cât zeci de profesori!

Scandalul pensiilor speciale la Curtea Constituțională: Sume fabuloase, plătite din bani publici, în timp ce românii de rând se zbat
În contextul în care majoritatea românilor de rând așteaptă cu anii recalcularea pensiilor și trăiesc sub spectrul incertitudinii financiare, cheltuielile cu medicamentele devenind adesea o povară, se ridică o întrebare esențială: Cât de mari sunt pensiile speciale ale judecătorilor Curții Constituționale (CCR)? Realitatea, odată dezvăluită, frizează bunul simț. Acești demnitari beneficiază de avantaje financiare considerabile, iar pensiile lor speciale nu sunt doar mari, ci colosale, cumulându-se adesea cu indemnizațiile pentru funcția în exercițiu.

Practic, statul român, prin contribuțiile cetățenilor, le asigură lunar zeci de mii de lei, recompensând atât trecutul, cât și prezentul profesional al acestor înalți magistrați. Această situație generează un contrast strident cu realitatea economică a majorității populației.

Venituri cumulate: O analiză a pensiilor speciale ale judecătorilor CCR
O privire detaliată asupra veniturilor declarate arată dimensiunea acestor beneficii.

Marian Enache, președintele CCR, se numără printre cei mai bine plătiți judecători ai instituției. În anul 2024, acesta a încasat suma de 679.800 lei doar din pensia specială, ceea ce se traduce printr-o medie de peste 64.000 lei pe lună. Această sumă este primită distinct de indemnizația pe care o primește pentru activitatea sa actuală în funcție, ceea ce amplifică valoarea totală a veniturilor sale lunare.

Pe locul al doilea în topul acestor beneficiari se află Cristian Deliorga, care a încasat anul trecut 825.967 lei din pensie, echivalentul a aproximativ 68.700 lei lunar. Având în vedere aceste sume, devine evident că indemnizația pentru funcția activă poate părea, în unele cazuri, aproape secundară.

Un caz și mai elocvent este cel al fostei șefe a Înaltei Curți, Livia Stanciu, ale cărei venituri ating noi culmi: 1,8 milioane de lei din pensie într-un singur an. Aceasta înseamnă o sumă fabuloasă de 150.000 lei pe lună. Deși această sumă include și restanțe, ea, raportată la orice standard din sistemul public, rămâne de domeniul fabulosului, depășind cu mult veniturile pe care le pot spera majoritatea cetățenilor.

Mihaela Ciochină, consilieră prezidențială ajunsă judecătoare CCR, a încasat 597.000 lei într-un an, adică aproximativ 50.000 lei pe lună, cu mențiunea că o parte a venit din restanțe. Chiar și în aceste condiții, suma este aproape dublă față de salariul mediu net anual din România, evidențiind o discrepanță uriașă de venituri.

Bogdan Licu, fost procuror general și actual judecător CCR, a declarat în 2024 o pensie specială de 383.000 lei, adică peste 32.000 lei lunar. Aceasta este o sumă mai mult decât decentă, mai ales pentru cineva care nu a ieșit încă din sistem și continuă să cumuleze venituri.

Un alt exemplu este fostul procuror-șef adjunct al DNA, Gheorghe Stan, care a încasat o pensie anuală de 355.632 lei, adică 30.000 lei lunar. El continuă să activeze ca judecător, beneficiind astfel de cumulul veniturilor.

De asemenea, judecătorul Attila Varga, care în declarația sa de avere menționează „artă în casă” și hectare moștenite, a primit în jur de 443.000 lei pe an, echivalentul unei pensii speciale de aproximativ 37.000 lei pe lună.

Cei fără pensii speciale, dar cu venituri considerabile
Deși nu are (încă) pensie specială, Iuliana Scântei, potrivit declarației sale de avere, beneficiază de alte tipuri de venituri generoase. Aceasta a încasat de la CCR o indemnizație de 413.745 lei anual (peste 34.400 lei lunar) și 470.000 lei din returnarea parțială a împrumuturilor acordate propriei societăți notariale, ceea ce îi asigură un nivel de trai confortabil.

Simina Tănăsescu este un alt judecător CCR care nu are pensie specială.

Costurile pentru contribuabili și paradoxul justiției
Toate aceste sume sunt suportate din bugetul public, adică din banii contribuabililor. Aceasta ridică semne de întrebare serioase în condițiile în care România se luptă cu un deficit bugetar considerabil și caută soluții pentru reducerea cheltuielilor. În ciuda acestor dificultăți economice, pensiile speciale ale judecătorilor CCR nu doar că nu sunt plafonate, ci sunt garantate prin decizii politice și juridice, în care, în mod ironic, chiar beneficiarii lor au fost actori.

Ironia situației este evidentă: exact acești judecători, care trăiesc din pensii ce depășesc uneori cumulul salariilor a 20-30 de profesori sau medici la un loc, sunt cei care au decis că publicul nu mai are dreptul să știe cât câștigă aleșii și funcționarii statului. Această discrepanță este penibilă și subminează încrederea publicului în echitatea sistemului.

Așadar, sumele fabuloase aferente pensiilor speciale ale judecătorilor Curții Constituționale sunt greu de înțeles și creează o prăpastie uriașă între realitatea financiară a majorității cetățenilor și privilegiile de care se bucură o elită. Această situație continuă să alimenteze dezbateri intense și solicitări pentru o reformă profundă a sistemului de pensii speciale.