După ce doi dintre liderii importanți ai scenei politice românești, Ilie Bolojan de la PNL și Sorin Grindeanu de la PSD, au refuzat categoric să preia funcția de prim-ministru, negocierile pentru formarea unui nou guvern au intrat într-un impas major. În acest context tensionat, la Palatul Cotroceni au fost evaluate opțiuni alternative, printre care și desemnarea unui premier tehnocrat. Un nume nou vehiculat intens pentru această poziție este cel al Ancăi Dragu, actualul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, o personalitate cu experiență considerabilă în domeniul economic și financiar.
Refuzurile categorice ale liderilor politici și temerile legate de austeritate
Situația a devenit critică după ce Ilie Bolojan, propus inițial de președintele Nicușor Dan și susținut atât de PNL, cât și de USR, a refuzat ferm să accepte funcția de prim-ministru. Motivul invocat de Bolojan a fost teama că măsurile de austeritate, considerate inevitabile în actualul context economic, ar putea afecta negativ capitalul său electoral și imaginea sa publică. Aceeași reticență a fost manifestată și de Sorin Grindeanu, liderul PSD, care a refuzat, de asemenea, să preia conducerea guvernului, invocând temeri similare legate de impactul potențial al măsurilor economice impopulare asupra imaginii partidului său.
Aceste refuzuri subliniază dificultatea politicienilor de a-și asuma responsabilitatea pentru implementarea unor reforme dificile, necesare pentru stabilizarea economică a țării. Ele au creat un vid de putere și o incertitudine semnificativă în procesul de formare a Cabinetului.
Opțiunea tehnocrată: Anca Dragu, un nume pe lista scurtă
În lumina refuzurilor venite din partea politicienilor, varianta desemnării unui premier tehnocrat a câștigat tot mai mult teren și este intens discutată la nivel înalt. Printre numele vehiculate, cel al Ancăi Dragu, actualul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, a apărut ca o soluție potențială.
Anca Dragu beneficiază de o experiență vastă în domeniul economic și politic, ceea ce o face o candidată credibilă pentru o astfel de poziție. Ea a ocupat funcția de ministru al Finanțelor Publice în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, demonstrând capacitatea de a gestiona portofolii cheie. De asemenea, a deținut și funcția de președinte al Senatului României, ceea ce îi conferă o înțelegere aprofundată a mecanismelor legislative și politice.
Un alt nume care ar fi fost propus pentru funcția de prim-ministru este cel al lui Lucian Croitoru, consilier al Băncii Naționale a României. Totuși, surse politice au indicat că acesta ar fi refuzat oferta din motive personale, restrângând astfel lista candidaților.
Tensiuni persistente și un program de guvernare aproape finalizat
Negocierile pentru formarea Guvernului au fost marcate de tensiuni semnificative, în special între PSD și USR, partide cu viziuni economice și politice adesea divergente. Aceste divergențe s-au manifestat nu doar pe tema împărțirii ministerelor, ci și pe subiectul măsurilor economice propuse, în special cele de austeritate, care generează cea mai mare dispută.
- Pericol ascuns în farfurie! Acest aliment rămâne ore întregi în stomac și poate fi nociv pentru sănătate
- Legea îți dă dreptul să devii proprietar prin posesie îndelungată: ce trebuie să știi dacă ai un teren fără acte
- Cât te costă să construiești o casă de 90 mp, parter, în 2025: Prețuri actualizate pentru materiale și manoperă
În ciuda acestor dificultăți, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că negocierile sunt într-un stadiu avansat, iar programul de guvernare este aproape finalizat. „Sunt foarte multe chestiuni unde aţi văzut că n-au apărut divergenţe. Deci, programul de guvernare, în mare, pe capitole socio-economice, este scris. Câteva aspecte trebuie discutate politic. Despre asta n-aţi auzit nimic, fiindcă lucrurile au mers relativ repede”, a afirmat Kelemen Hunor, exprimând un optimism prudent, dar recunoscând că „câteva aspecte trebuie discutate politic”.
Rolul decisiv al președintelui Nicușor Dan
Surse politice indică faptul că, în actualul context, pozițiile partidelor par a fi ireconciliabile pe mai multe fronturi. În acest impas, soluția ultimă ar putea fi ca președintele Nicușor Dan să-și asume rolul de arbitru și să desemneze un prim-ministru, indiferent de preferințele inițiale ale partidelor. Mai mult, președintele ar trebui să transmită un mandat ferm pentru formarea guvernului și implementarea măsurilor fiscale necesare, pe care România trebuie să le prezinte Comisiei Europene în luna iulie.
Situația politică din România rămâne incertă și tensionată. Refuzurile liderilor politici de a prelua funcția de prim-ministru și divergențele profunde dintre partide au complicat semnificativ procesul de constituire a unui executiv stabil și capabil să gestioneze provocările economice și sociale. Soarta viitorului guvern pare să atârne acum de capacitatea de negociere și de deciziile finale luate la cel mai înalt nivel al statului.
