Ion Iliescu, primul președinte al României de după prăbușirea regimului comunist, a încetat din viață marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Vestea a fost confirmată oficial de către Guvernul României, care a anunțat că fostul șef de stat a murit în Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde fusese internat de aproape două luni într-o stare medicală extrem de gravă.
În timp ce numeroși lideri politici și instituții din țară și din străinătate au transmis mesaje de condoleanțe, reacția președintelui în funcție, Nicușor Dan, a atras atenția prin tonul său ferm și lipsit de ambiguități.
Mesajul președintelui: „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu”
Printr-o postare publicată pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a transmis un mesaj care s-a diferențiat de restul declarațiilor oficiale prin abordarea directă asupra trecutului politic controversat al fostului lider:
„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte.”
Afirmația președintelui vine într-un context delicat, dat fiind că Ion Iliescu rămâne o figură polarizantă a istoriei recente – un om creditat pentru menținerea stabilității în primii ani postcomuniști, dar și criticat pentru decizii rămase până azi controversate.
Ion Iliescu – un secol de influență politică
Născut în 1930, în Oltenița, județul Călărași, Ion Iliescu a fost o prezență constantă în viața politică a României, traversând regimul comunist, tranziția post-1989 și primele etape ale democrației. Considerat la un moment dat apropiat de Nicolae Ceaușescu, a fost înlăturat din structurile de vârf în anii ’70.
Revenirea sa pe scena publică a avut loc odată cu Revoluția din decembrie 1989, când a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale. A devenit președinte interimar în 1989, apoi ales prin vot în 1990, 1992 și din nou în 2000, conducând țara în momente cheie ale tranziției politice și economice.
Controverse și acuzații nerezolvate
Cariera sa politică a fost umbrită de o serie de evenimente rămase până azi nelămurite. Implicarea sa în evenimentele din decembrie 1989, dar mai ales în mineriadele care au avut loc în anii ’90, a generat numeroase dezbateri și cereri de clarificare din partea societății civile și a mediului juridic.
Deși anchetele au fost reluate în mai multe rânduri, au existat numeroase acuzații privind amânări prelungite și influențe politice. Mesajul transmis de Nicușor Dan reflectă exact această frustrare colectivă, subliniind importanța unei asumări reale și a unei judecăți istorice oneste.
Ultimii ani din viața lui Ion Iliescu
După încheierea carierei politice active, Iliescu a optat pentru discreție. A fost rar prezent în spațiul public, iar intervențiile sale au fost puține, dar în continuare influente pentru cei care îl considerau un simbol al epocii postcomuniste.
În ultimii ani, starea lui de sănătate s-a înrăutățit vizibil. În luna iunie 2025, a fost internat din cauza unor probleme respiratorii severe. Ulterior, surse medicale au confirmat diagnosticul: cancer pulmonar în stadiu avansat, care a dus, în cele din urmă, la decesul său.
Ce urmează după moartea fostului președinte
Executivul a anunțat că va fi instituit doliu național în onoarea fostului președinte. Informațiile privind funeraliile de stat urmează să fie comunicate în perioada imediat următoare.
Moartea lui Ion Iliescu a provocat un val de reacții în spațiul public. Partidul Social Democrat, dar și fostul premier Adrian Năstase, alături de alte personalități politice, au transmis mesaje de regret și apreciere pentru rolul său în istoria recentă.
O moștenire politică disputată
Pentru o parte a populației, Ion Iliescu este văzut ca omul care a păstrat stabilitatea României într-o perioadă tulbure. Pentru alții, el a devenit simbolul unei tranziții incomplete, marcată de corupție, lipsă de transparență și blocaje în justiție.
În ciuda acestor percepții divergente, este incontestabil că Ion Iliescu rămâne una dintre cele mai importante figuri ale politicii postcomuniste, iar evaluarea corectă a impactului său asupra României rămâne în sarcina istoriei.