Moșii de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire din an în tradiția ortodoxă. În 2026, această sărbătoare este prăznuită pe 14 februarie, înainte de începutul Postul Paștelui.
În calendarul ortodox, Sâmbăta Morților este momentul în care sunt pomeniți toți cei trecuți la cele veșnice, nu doar rudele apropiate, ci și strămoșii și toți creștinii adormiți.
Semnificația zilei de 14 februarie în calendarul ortodox
Sâmbăta este, potrivit tradiției creștine, ziua dedicată pomenirii morților. Moșii de iarnă reprezintă prima mare pomenire colectivă din an. Credincioșii consideră că rugăciunile rostite în această zi aduc alinare sufletelor celor adormiți.
În biserici se oficiază Sfânta Liturghie și slujba Parastasului. Credincioșii aduc pomelnice cu numele celor trecuți la Domnul, iar coliva, colacii și vinul sunt binecuvântate și apoi împărțite în memoria lor.
Ziua are un caracter sobru, fiind marcată de:
- rugăciune
- reculegere
- fapte de milostenie
- participarea la slujbă
Pomenirea nu este doar un gest simbolic, ci o formă de comuniune spirituală între cei vii și cei plecați dintre noi.
Ce nu se mănâncă de Moșii de iarnă
Din punct de vedere bisericesc, Moșii de iarnă nu reprezintă o zi de post obligatoriu, deoarece cad într-o sâmbătă obișnuită. Totuși, tradiția populară recomandă cumpătare.
În multe familii se evită:
- mesele festive sau petrecerile
- preparatele sofisticate și mesele foarte bogate
- consumul mâncării înainte de a împărți pomana
În unele zone se păstrează obiceiul ca gospodarii să nu guste din preparate înainte de a oferi pachetele de pomană. Se consideră că mai întâi trebuie să dai pentru sufletul celui adormit, apoi să te așezi la masă.
De asemenea, nu este bine să se arunce mâncare. Resturile sunt împărțite sau păstrate cu grijă, în semn de respect.
Ce se dă de pomană de Sâmbăta Morților
Pomana este gestul central al zilei de 14 februarie 2026. Elementul principal rămâne coliva, preparată din grâu fiert și îndulcit, simbol al credinței în înviere.
Pe lângă colivă, se mai oferă:
- colaci sau pâine
- vin roșu
- fructe
- mâncare gătită (sarmale, piftie sau alte preparate tradiționale)
Pachetele sunt oferite în vase curate, adesea noi. Lumânarea aprinsă este nelipsită, simbolizând lumina și speranța vieții veșnice.
La oferirea pomenii se rostește numele celui adormit, iar formula tradițională este: „Bogdaproste pentru sufletul lui…”, la care se răspunde „Dumnezeu să-l ierte”.
Obiceiuri păstrate din bătrâni
În satele românești, tradițiile sunt respectate cu strictețe. Gospodinele pregătesc coliva încă de dimineață, iar familiile merg împreună la biserică.
După slujbă, mulți credincioși merg la cimitir pentru a aprinde lumânări la morminte. Se spune că flacăra aduce lumină și căldură sufletelor.
În această zi nu este recomandat să se facă treburi grele în gospodărie. Activitățile importante sunt amânate, iar timpul este dedicat rugăciunii și pomenirii.
De ce este importantă pomenirea celor adormiți
Moșii de iarnă 2026, marcați pe 14 februarie, reamintesc importanța legăturii dintre generații. În tradiția ortodoxă, moartea nu rupe comuniunea dintre cei vii și cei adormiți.
Rugăciunea și faptele bune făcute în numele celor plecați sunt considerate ajutor pentru sufletele lor. Pomenirea devine astfel un act de iubire, recunoștință și credință.
Pentru mulți români, respectarea tradițiilor din Sâmbăta Morților rămâne o datorie morală și spirituală, iar această zi este trăită ca un moment de liniște, reflecție și apropiere de valorile credinței.















