Alexandru Rogobete, propunerea pentru portofoliul Sănătății, a anunțat, luni, că eliminarea scutirii de Contribuții de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) pentru concediile medicale nu va duce la o scădere a veniturilor salariaților. Această măsură, menită să descurajeze concediile medicale fictive, va afecta toți angajații, iar ministrul propus a explicat cum va funcționa sistemul de control.
Veniturile salariaților nu scad, dar concediile fictive sunt vizate
Ministrul propus la Sănătate, Alexandru Rogobete, a clarificat, după audierile în comisiile de specialitate din Parlament, impactul eliminării scutirii CASS pentru concediile medicale. Conform declarațiilor sale, venitul lunar al pacienților nu va scădea în urma acestei decizii.
„Venitul (pacienților – n.r.) nu va scădea, pentru că atunci când un pacient era în concediu, venitul era mai mare. Odată cu taxarea concediilor medicale, venitul de zi cu zi, de lună de lună nu va scădea. Nu vor primi mai puțin decât primesc într-o lună normală de lucru. Venitul lunar nu va scădea. În momentul de față, atunci când un pacient este în concediu de boală, venitul este mai mare tocmai că venitul nu se impozitează cu CASS”, a explicat Rogobete.
- Ce sumă va achita un român pentru 100 kWh de energie, de la 1 iulie 2025
- Noi controverse în ancheta accidentului aviatic din 2021 soldat cu moartea miliardarului Dan Petrescu. Raportul final, pus sub semnul întrebării în Italia
- Previziuni financiare în funcție de data nașterii: Ce venituri poți atrage?
Potrivit ministrului propus, scopul principal al acestei măsuri este de a descuraja salariații să obțină concedii medicale fictive, dar și de a-i determina pe medici să nu mai elibereze acest tip de concedii fără justificare medicală reală.
„Avem milioane de concedii fictive. Aceasta este una din măsurile care va descuraja pacienții și pe medici să mai elibereze acest tip de concedii medicale fictive. Vor fi verificate fișele medicale ale medicilor și modul în care acestea au fost acordate din punct de vedere medical. Nu va merge acasă nimeni la nimeni să verifice unde este pacientul. Există elemente medicale de control să poată demonstra dacă a mințit sau nu. Această măsură nu poate reduce cu sută la sută concediile fictive, dar este o măsură de a descuraja acest lucru”, a subliniat Alexandru Rogobete.
Cine este Alexandru Rogobete, propus ministru al Sănătății
Alexandru Rogobete, în vârstă de 34 de ani, propus ministru al Sănătății în cabinetul Bolojan, este deputat PSD și președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
De profesie, Rogobete este medic de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), însă și-a suspendat rezidențiatul pentru a se dedica unei cariere politice.
Parcursul său în administrație include poziția de consilier al lui Alexandru Rafila în Ministerul Sănătății, începând cu decembrie 2021, iar din februarie 2023, a ocupat funcția de secretar de stat în aceeași instituție. În această calitate, Rogobete a fost coordonatorul capitolului Sănătate al PNRR până în decembrie anul trecut, când a părăsit Ministerul Sănătății după ce a fost ales deputat de Prahova și, ulterior, președintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților. După plecarea sa din Ministerul Sănătății, coordonarea PNRR în sănătate a fost preluată de ministrul Alexandru Rafila.
În ciuda colaborării îndelungate cu Alexandru Rafila, Rogobete este considerat, în lumea medicală, mai degrabă un apropiat al lui Dorel Săndesc, și el medic ATI, care i-a fost coordonator de rezidențiat. Săndesc este managerul Spitalului Județean de Urgență din Timișoara, unde Alexandru Rogobete a lucrat ca medic rezident.
Din punct de vedere academic, Alexandru Rogobete este licențiat în Chimie la Universitatea de Vest din Timișoara și licențiat în Medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, unde deține și un doctorat în Medicină și este asistent universitar.
Controverse legate de PNRR și finanțarea spitalelor
În calitate de fost coordonator al PNRR pe Sănătate, Alexandru Rogobete declara, în toamna trecută, că România „nu mai are de tras niciun euro din PNRR pentru spitale” și că „nu există proiecte complet blocate, fără speranță de finalizare până la termenul din iunie 2026”.
Totuși, în aprilie anul acesta, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a afirmat că țara noastră negociază cu reprezentanții Comisiei Europene ca proiectele din 13 spitale să fie realizate cu bani din PNRR, în timp ce alte 6 spitale, aflate inițial pe listă, să fie finanțate printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
Inițial, 27 de spitale din România ar fi urmat să primească fonduri nerambursabile din PNRR pentru construcția de sedii, corpuri de clădire sau pavilioane noi. În septembrie 2023, Alexandru Rafila anunța că România a pierdut 740 de milioane de euro nerambursabili în urma modificării PNRR, iar lista fusese redusă la 21 de spitale. Restul ar fi urmat să fie construite cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții.
Lista membrilor noului guvern va fi supusă luni votului plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului. Procesul, ce include mai multe etape, va fi parcurs într-un ritm susținut, astfel încât, cel mai târziu marți dimineață, miniștrii să-și preia oficial funcțiile.
