Ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut un anunț cu impact major pentru milioane de pensionari: pensiile nu vor mai fi indexate până la 1 ianuarie 2027. Deși legislația prevede actualizarea anuală cu rata inflației, măsura va produce pierderi semnificative pentru beneficiari. Decizia este justificată prin presiunea uriașă asupra bugetului, accentuată după creșterile consistente din 2024.
Declarația ministrului Muncii
Într-o intervenție la România TV, Florin Manole a precizat:
„VPR nu se actualizează până la final de 2026.”
Astfel, valoarea punctului de referință pentru pensii va rămâne 81 de lei, ceea ce înseamnă că indexarea prevăzută pentru 1 ianuarie 2026 nu se va aplica. Aproximativ 4 milioane de pensionari sunt direct afectați de această decizie.
Un buget tot mai greu de susținut
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, cheltuielile pentru pensii au crescut de la 110 miliarde lei în 2021 la 190 miliarde lei în 2025. Creșterea se datorează în principal majorării cu 40% din ianuarie 2024 și recalculării operate în septembrie același an.
În 2025, bugetul este completat prin introducerea contribuției CASS pentru pensionari, ceea ce aduce suplimentar 1,37 miliarde lei. În 2026, suma colectată din această sursă va depăși 4 miliarde lei.
Cum se aplică CASS pentru pensii
Florin Manole a explicat:
„Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei.”
Exemplele concrete arată diferențele în funcție de venit:
pensie 3.500 lei → CASS 50 lei → net 3.450 lei
pensie 4.000 lei → CASS 100 lei → net 3.900 lei
pensie 4.500 lei → CASS 150 lei → net 4.350 lei
pensie 5.000 lei → CASS 200 lei → net 4.800 lei
pensie 6.000 lei → CASS 300 lei → net 5.700 lei
pensie 6.500 lei → CASS 350 lei → net 6.150 lei
Pierderile din lipsa indexării
În 2026, pensiile ar fi trebuit să crească cu aproximativ 7%. Înghețarea indexării înseamnă pierderi clare:
pensie 1.281 lei → trebuia 1.370 lei → pierdere 99 lei
pensie 2.000 lei → trebuia 2.140 lei → pierdere 140 lei
pensie 3.000 lei → trebuia 3.210 lei → pierdere 210 lei
pensie 4.000 lei → trebuia 4.280 lei → pierdere 280 lei
pensie 5.000 lei → trebuia 5.350 lei → pierdere 350 lei
Inechități între pensiile contributive și cele speciale
Măsura legată de pensiile obișnuite contrastează puternic cu situația pensiilor speciale. În cazul magistraților, pensia medie este de 25.258 lei, din care doar 7.000 lei provin din contribuții, restul fiind acoperit de bugetul de stat. La polul opus, văduvele de război primesc doar 900 lei lunar.
- Fetiță de 2 ani moartă în urma anesteziei la o clinică dentară din București: autopsia ridică semne de întrebare
- Fetiță de 2 ani, moartă după o anestezie la o clinică dentară din Sectorul 3. Noi detalii ies la iveală în cazul care a cutremurat România
- Noi dezvăluiri în cazul fetiței de 2 ani care a murit la o clinică stomatologică din București. Părinții acuză: „Ne-au anunțat după o oră. Ambulanța a venit după o oră și jumătate”
Potrivit datelor CNPP (iunie 2025), 408.619 persoane beneficiază de pensii și indemnizații speciale:
196.350 persoane conform D.L. 118/1990 (1.517 lei medie)
12.487 persoane conform Legii 49/1991 și Legii 44/1994 (918 lei)
63.524 persoane conform Legii 189/2000 (859 lei)
39.082 persoane conform Legii 309/2002 (68 lei)
12.509 persoane conform Legii 341/2004 (2.173 lei)
543 artiști (345 lei)
13.950 membri ai uniunilor de creație (1.922 lei)
70.174 soți supraviețuitori conform Legii 578/2004 (128 lei)
Numărul celor cu pensii de serviciu a ajuns la 11.685 în iunie 2025, mai mare decât în luna precedentă.
Concluzie
Blocarea indexării până în 2027 și introducerea contribuției CASS pun presiune pe veniturile a milioane de pensionari, accentuând discrepanța uriașă dintre pensiile contributive și cele speciale. În timp ce o parte dintre vârstnici supraviețuiesc cu sub 1.000 lei pe lună, alții beneficiază de pensii de ordinul zecilor de mii, ceea ce adâncește și mai mult dezechilibrul social.
