Pe 29 iulie 2025, Premierul Ilie Bolojan a prezentat detaliile celui de-al doilea pachet legislativ dedicat reformei pensiilor speciale, cu un accent deosebit pe sistemul de pensionare al magistraților. Reformele vizează atât componenta cuantumului pensiei, cât și vârsta și perioada minimă de activitate, având ca scop restabilirea principiului contributivității și alinierea României la standardele europene.
Reducerea Cuantumului Pensiei și Alinierea la Normele Europene
Bolojan a prezentat o analiză comparativă cu sistemele de pensionare din Uniunea Europeană, unde calculul pensiei ia în considerare media salariilor din ultimii 4-5 ani, nu salariul final. În majoritatea statelor europene, pensia nu depășește 60-70% din venitul net.
Pentru România, premierul propune ca magistrații să primească o pensie maximă de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut – o formulă care genera adesea o pensie mai mare decât salariul net propriu-zis. Formula propusă este: calculul pensiei se face pornind de la 55% din venitul brut mediu pe ultimii 5 ani, însă limita nu va depăși 70% din ultimul salariu net.
Premierul precizează că această arhitectură „pune România într-o zonă de normalitate comparativă europeană, corectând inechitatea existentă în sistem în prezent”.
Modificări Semnificative pentru Vârsta și Vechimea de Pensionare
O altă componentă centrală a reformei se referă la creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați.
Situația actuală: Judecătorii și procurorii ies la pensie la vârste cuprinse între 47 și 48 de ani, după o vechime de 25 de ani în sistem. Premierul a subliniat că 90% dintre pensionările pe care le-a semnat ca interimar erau solicitate la 48 de ani.
Propunerea reformei:
Vârsta standard de pensionare va fi 65 de ani, în linie cu majoritatea țărilor UE.
- Fetiță de 2 ani moartă în urma anesteziei la o clinică dentară din București: autopsia ridică semne de întrebare
- Fetiță de 2 ani, moartă după o anestezie la o clinică dentară din Sectorul 3. Noi detalii ies la iveală în cazul care a cutremurat România
- Noi dezvăluiri în cazul fetiței de 2 ani care a murit la o clinică stomatologică din București. Părinții acuză: „Ne-au anunțat după o oră. Ambulanța a venit după o oră și jumătate”
Vechimea minimă se va majora de la 25 la 35 de ani în sistemul de justiție.
Magistrații care aleg să iasă anticipat, de la 58 de ani (dacă au îndeplinit cei 35 de ani de contribuție), vor pierde 2% din pensie pentru fiecare an în care ies înainte de 65 de ani, în baza principiului contributivității.
Fundament Legal și Motivație: Echitate, Sustenabilitate și Fonduri Europene
Bolojan a subliniat că propunerile respectă legislația existentă și hotărârile Curții Constituționale (CCR). Reforma va fi aplicată doar în viitor, fără modificarea pensiilor deja în plată, pentru a nu fi declarată neconstituțională. Astfel, sistemul devine predictibil și echitabil, respectând principiul că pensia reflectă contributivitatea pe durata carierei, nu recompense pentru privilegii.
Motivarea demersului: Premierul a pledat că actuala situație reprezintă o nedreptate socială gravă. Pensii medii de 5.000 € net pe lună în magistratură, în comparație cu pensia medie națională de 500-600 €, sunt inacceptabile. În plus, pensionarea precoce lăsa sistemul judiciar fără profesioniști deciși și experimentați în anii cruciali 50-60. Reformele vor asigura prelungirea prezenței active a magistraților competenți și consolidarea calității actului de justiție.
Există și o motivație financiară: reforma este esențială pentru deblocarea unor fonduri europene blocate (PNRR), iar autoritățile trebuie să arate coerență socială și fiscală.
Criteriu Situația Actuală Propunerea Reformei
Vârsta pensionării ~48 ani 65 ani
Vechimea minimă 25 ani 35 ani
Cuantumul pensiei 80% din salariul brut max. 70% din salariul net (calculat la 55% din brut)
Aplicarea legislației Toate pensiile (inclusiv cele în plată) Doar pensii viitoare
Export to Sheets
Pașii Următori și Posibile Contribuții Obligatorii
Proiectul a fost prezentat în conferință de presă, va fi pus în dezbatere publică și urmează să fie adoptat fie prin procedură parlamentară, fie prin asumarea răspunderii Guvernului. Bolojan a declarat că nu exclude introducerea unor contribuții obligatorii de sănătate pentru pensiile foarte mari, pentru a consolida bugetul CNAS.
Concluzie: Premierul Ilie Bolojan propune o reformă profundă a pensiilor speciale în justiție, axată pe echitate, predictibilitate și conformitate cu practicile europene: cuantum limitat la maximum 70% din salariul net; pensionare la vârsta de 65 de ani, cu vechime minimă de 35 ani; penalizare de 2% pentru fiecare an de pensionare anticipată. Aceste măsuri urmăresc să elimine privilegiile nejustificate, să asigure sustenabilitate fiscală și să crească calitatea actului de justiție prin menținerea magistraților experimentați în sistem. Reforma reprezintă o direcție nouă pentru România, orientată spre responsabilitate socială și normalitate în aplicarea pensiilor de serviciu.
