Aceștia ar urma să aibă termen până pe 31 mai 2031 pentru a demonstra că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerințe de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan echivalente celor din Uniunea Europeană.
Același termen ar fi valabil și pentru raportarea măsurilor de adaptare a contractelor mai vechi.
Pentru prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan, termenul propus este 5 august 2031, în loc de 5 august 2029. Prevederea se aplică producătorilor și importatorilor din UE.
- Pensii indexate din 2027 și noi forme de sprijin pentru familii. Ce măsuri propune Guvernul Luca Niculescu
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
- Moment cu subînțeles la Asia Express. Postarea despre Loredana Chivu și Ana-Maria Mocanu a stârnit comentarii
Operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor ar urma să primească încă trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate privind emisiile de metan.
Termenul ar fi februarie 2030 pentru activele exploatate direct de operatori și august 2031 pentru cele care nu sunt operate direct de aceștia.
„De ce este important acest amendament pentru România? Și nu doar pentru România, ci și pentru toate statele din UE. Pentru că aplicarea acestor cerințe trebuie să țină cont și de realitățile din teren, de costurile pe care le presupun și de capacitatea producătorilor de a face investițiile necesare fără a-și pierde competitivitatea”, a explicat europarlamentarul.
Miza uriașă pentru România: peste 43.000 de sonde neutilizate generau costuri masive
Pentru industria energetică din România, una dintre principalele probleme este numărul mare de sonde vechi. Multe dintre acestea nu mai sunt folosite, însă evaluarea și monitorizarea emisiilor pot genera costuri mari.
„Pentru România, miza este una concretă. Avem peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate. Evaluarea și monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative. Fără un calendar realist de aplicare, aceste cheltuieli riscă să afecteze competitivitatea producătorilor români și capacitatea lor de a susține investițiile majore pe care le au deja în derulare”, a precizat Virgil Popescu.
Fostul ministru al Energiei a spus că amânarea nu înseamnă renunțarea la obiectivele de reducere a emisiilor de metan, ci doar modificarea calendarului de aplicare a regulilor.
„Avem nevoie de obiective de mediu clare, dar și de termene care să permită industriei să se adapteze, să investească și să rămână competitivă. Prin susținerea acestei amânări, am pledat pentru un echilibru între responsabilitatea față de mediu, securitatea energetică și protejarea capacității de producție din România și din Uniunea Europeană”.
Sursa: Știri pe surse
