Discuțiile din cadrul coaliției de guvernare privind reorganizarea administrației publice sunt în desfășurare, iar potrivit unor surse politice, chiar dacă nu există încă o decizie finală, principalele direcții au fost deja stabilite. Marți, săptămâna viitoare, urmează să fie luată hotărârea oficială, după ce vor fi încheiate analizele privind impactul social și financiar al măsurilor.
Reduceri de posturi și tăieri de cheltuieli
Reforma are o anvergură majoră și vizează atât administrația centrală, cât și pe cea locală, dar și schimbări de statut pentru anumite localități. Printre propunerile discutate se numără:
reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală, proces care ar urma să fie făcut prin concursuri pe posturi;
scăderea cu 10% a cheltuielilor salariale la nivelul administrației centrale, cu aplicare diferențiată între instituții.
- O singură băutură alcoolică poate dubla riscul unui accident vascular cerebral în doar o oră
- Nouă alianță militară în Balcani: Serbia și Ungaria semnează un pact care reaprinde tensiunile regionale
- Nu e glumă, se întâmplă la noi! O fată din Făgăraș picată la examenul pentru permis auto dintr-un motiv care ne-a făcut de râs în toată lumea: Așa ceva nu s-a mai auzit:
De asemenea, planul prevede comasări sau desființări de instituții centrale și modificarea rangului unor localități, conform datelor de la ultimul recensământ. Asta ar putea însemna retrogradarea unor municipii la statut de orașe, transformarea unor orașe în comune sau ridicarea unor comune la rang de oraș.
Consecințe directe asupra bugetelor locale
Schimbările vor influența direct alocările bugetare. Conform surselor, multe municipii care au pierdut populație nu mai îndeplinesc criteriile pentru a-și păstra statutul, deși edilii încearcă să evite retrogradarea, pentru a beneficia în continuare de sume mai mari din bugetul de stat.
Obiectivul coaliției: un proiect de amploare
Liderii coaliției vor să prezinte publicului un plan de reformă consistent, care să includă toate disponibilizările din aparatul administrativ și o cifră exactă la nivel național. Potrivit unor surse, premierul Ilie Bolojan ar fi afirmat că este de acord cu orice variantă de reformă „dacă se reduce numărul de posturi cu peste 10.000 în administrația locală”.
Estimările de lucru arată că o tăiere de 10% a posturilor ocupate ar însemna dispariția a 10.000–12.000 de locuri de muncă din sectorul public.