Ploile torenţiale care s-au abătut, începând de sâmbătă, asupra Europei Centrale şi de Est anunţă inundaţii care ar putea atinge „o amploare inedită”, au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă, care urmăresc „cu uimire” aceste evenimente, transmite luni AFP, potrivit Agerpres.
„Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002”, care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie.
„Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor au rămas fără culori. A trebuit să trecem la alb”
De câteva zile, prognozele meteorologice au permis alertarea autorităţilor şi a publicului. „S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sunt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment”, a adăugat specialista.
Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat în acest weekend, „cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate”.
„Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb”, a spus ea.
„Precipitaţii extrem de intense au fost observate de-a lungul frontierei ceho-polone, iar previziunile noastre pentru anumite râuri şi în aval indică inundaţii care ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent”, a avertizat specialista.
Ploi sunt aşteptate şi „în următoarele zile”, în contextul în care râurile sunt deja pline, iar solul este saturat.
„Furtunile precum Boris sunt alimentate de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării”
„Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale”, a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
În cazul ciclonului Boris, „condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a adăugat specialistul.
Schimbările climatice se află în spatele acestui fenomen?
„Pentru a stabili dacă schimbările climatice sunt sau nu la originea lui Boris va fi nevoie de analize suplimentare, bazate pe date istorice şi modele climatice”, a subliniat Malcolm Mistry. „Însă, studii recente au arătat că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii climei, inclusiv la latitudini mai înalte”, a spus el.
Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă. „Câteva săptămâni mai târziu, zone vaste se pregătesc pentru multe ploi”, a declarat Hannah Cloke. „Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice”, a adăugat ea.
„Avem încă un drum lung de parcurs pentru a ne adapta viaţa la această nouă normalitate”, a notat Cloke. Însă, „oamenii de ştiinţă sunt încrezători că reducerea mai rapidă şi imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră va ajuta la prevenirea mai multor astfel de evenimente în deceniile următoare”, a precizat specialista.
