Heyes spune însă că explicația nu se oprește aici. Când folosesc chatboții cu IA, oamenii experimentează un fenomen numit „fluență de procesare”, adică simt că mintea lor funcționează bine.
„Ei (chatboții cu IA) par să ne asculte foarte atent. Răspund exact la ceea ce le cerem. Descompun informația în bucăți ușor de digerat, așa că simțim că înțelegem ce ne spun. Așa că avem această senzație de fluență”, a spus Heyes.
Propriile interacțiuni cu chatboții le amintesc oamenilor senzații de structură și simplitate, a sugerat Heyes. Când vine vorba de alții, sunt mult mai obiectivi atunci când se gândesc la modul în care aceștia folosesc instrumentele bazate pe IA.
„Probabil gândim analogic”, a spus ea. „Ne gândim că, dacă cineva merge cu mașina peste tot și nu merge niciodată pe jos, nu aleargă și nu merge cu bicicleta, atunci își pierde forma fizică. Poate că este la fel când folosești IA; este echivalentul faptului de a conduce mereu cu mașina.”
Teama de „lipsa de aptitudini mintale” este cea mai pronunțată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Ei sunt prima generație care a intrat la universitate și pe piața muncii într-o societate în care IA este utilizată pe scară largă. Acest grup este cel mai predispus să creadă că IA face oamenii mai puțin inteligenți.
Datele mai arată că aproape patru din cinci persoane cred că și-ar putea menține nivelul de performanță, fie la locul de muncă, fie la universitate, dacă IA ar dispărea mâine. În același timp, 86% recunosc că IA le permite în mod regulat să ducă la bun sfârșit sarcini care altfel le-ar fi depășit capacitățile.
Ca să explice această încredere excesivă, Heyes dă exemplul unui experiment. Participanții folosesc o greblă ca să mute jetoane pe o masă. Când grebla este îndepărtată, oamenii își supraestimează constant raza de acțiune cu mâinile goale.
Totuși, a te baza pe IA ca pe o „greblă” nu trebuie să însemne neapărat un declin cognitiv. Optzeci la sută dintre oameni folosesc inteligența artificială pentru a gestiona sarcini plictisitoare și repetitive. Asta le permite să-și dedice timpul unor activități mai plăcute și unor sarcini mai solicitante.
Grija publicului față de atrofia mintală provocată de IA merge mai departe, până la relațiile interpersonale. Datele arată că tot mai mulți oameni cred că IA ne-a făcut mai puțin capabili să înțelegem emoțiile celorlalți.
Acest lucru sugerează o neliniște crescândă: pe măsură ce oamenii își externalizează gândirea către mașini, își pierd legătura atât cu propriile capacități, cât și între ei.
