„Priviți spre harta de acasă. România păstrează aceeași organizare teritorială de aproape 60 de ani: 41 de județe, peste 3.200 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) și nu mai puțin de 7 primării în București. Hrănim o armată de aproape o jumătate de milion de funcționari publici. În lumea largă, informatizarea și inteligența artificială contribuie enorm la simplificarea birocrației și la reducerea costurilor. La noi, deși ne confruntăm cu o reducere semnificativă a populației din localitățile mici și cu o concentrare a acesteia în zone viabile economic, refuzăm realitatea. Păstrăm toate cele 3.200 de localități într-o înghețare în alt timp istoric. Ba chiar bifăm „evoluții” de secol XXI în stil pur dâmbovițean: Parlamentul votează declararea orașului Voluntari ca municipiu. Exact ce ne lipsea!”, scrie Eugen Rădulescu.
Rădulescu spune că România a depășit pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, în timp ce povara dobânzilor continuă să crească.
„Fără îndoială, clasa politică va găsi oricând argumente pentru a ne menține administrația la nivelul jumătății secolului trecut. Există însă un detaliu ignorat complet de public și de decidenți, deși cifrele sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Anul acesta a marcat depășirea pragului critic de 60% din PIB pentru datoria publică, aducând la pachet o povară colosală a dobânzilor: 3% din PIB în acest an și un prognozat 3,5% din PIB pentru anul viitor.
Dar prognoza pentru 2027 nu ia în calcul nici tendința generală de creștere a ratelor de dobândă, nici riscul iminent ca, în absența unei reduceri reale a deficitului bugetar, România să-și piardă statutul de țară „recomandabilă investițiilor” (investment grade). Costul unei asemenea retrogradări este greu de imaginat”, avertizează consilierul BNR Eugen Rădulescu.
Eugen Rădulescu pune costurile de finanțare ale României alături de cele ale Ungariei și Poloniei. Avertizează și asupra efectelor pe care dobânzile ridicate le au asupra bugetului.
„În momentul de față, rata dobânzii plătită de România la titlurile de stat pe 10 ani se situează la un nivel alarmant de 7,2%. Prin comparație, Ungaria se împrumută la 6,4%, iar Polonia la 5,5%. Fiecare punct procentual de dobândă plătit de statul român echivalează cu o gaură de 8,45 miliarde de lei din buget. Suma va continua să crească sufocant dacă nu vor fi adoptate politici macroeconomice capabile să reducă povara datoriei”, susține Eugen Rădulescu.
Prioritatea autorităților ar trebui să fie, potrivit lui, reducerea deficitului. El critică însă solicitările ministerelor pentru rectificări și cheltuieli suplimentare.
„Semnalul de alarmă este teribil. Politicienii ar trebui să caute intens căi de reducere a deficitului pentru a permite economiei să respire financiar. În schimb, ministerele au găsit de cuviință să ceară rectificări și creșteri de cheltuieli de aproximativ 60 de miliarde de lei până la finele anului, adică exact echivalentul plăților de dobânzi pe un an întreg. O asemenea responsabilitate ministerială mai rar ne-a fost dat să vedem”, scrie consilierul BNR.
Rădulescu vorbește apoi despre varianta unei reorganizări administrativ-teritoriale, prin care ar dispărea aproximativ 400 de localități cu mai puțin de 1.000 de locuitori. Impactul financiar, crede el, ar fi redus.
„Se vehiculează la nivelul Guvernului o așa-numită reorganizare administrativ-teritorială, dar una gândită astfel încât să nu deranjeze pe aproape nimeni: ar dispărea vreo 400 de localități, cele cu sub 1.000 de locuitori. În realitate, impactul ar fi aproape zero. Este drept, în aceste comune, veniturile proprii nu acoperă probabil nici măcar cheltuielile de încălzire a primăriei. Şi aşa, vorbim despre un efort de ajustare administrativă uriaș pentru o reducere de costuri neglijabilă”, afirmă Eugen Rădulescu.
Pentru Rădulescu, reducerea cheltuielilor administrației publice și o mai bună colectare a taxelor sunt esențiale pentru ajustarea deficitului bugetar.
„Nu de surogate avem nevoie, ci de măsuri urgente. Tăierea cheltuielilor cu aparatul administraţiei publice reprezintă singura direcție rezonabilă pentru ajustarea deficitului în anii următori, iar acest lucru nu se poate realiza prin modificări cosmetice pe hartă. Cealaltă componentă vitală ar fi îmbunătățirea colectării impozitelor, într-o țară în care evaziunea fiscală atinge cifre amețitoare, depășind 10 miliarde de euro anual. Dar, până acum, puținele măsuri de combatere par să ocolească strategic marea evaziune, cea care secătuiește cu adevărat resursele țării. Cât despre a folosi cu adevarat tehnologii de vârf pentru a depista şi a combate marea evaziune, ce să mai vorbim!”, scrie Eugen Rădulescu.
Editorialul se încheie cu un avertisment privind situația financiară a României.
„Suntem periculos de aproape de marginea prăpastiei. Dacă facem pasul în gol, nu va exista nicio salvare pentru mulți ani de acum încolo. Și, cu siguranță, nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”, scrie consilierul BNR Eugen Rădulescu în editorialul publicat pe Contributors.
