Aproape fiecare persoană a trecut, măcar o dată, printr-un episod de amețeală. Este o senzație neplăcută de instabilitate, în care parcă se învârte totul în jur, te clatini sau simți chiar că te prăbușești.
Amețeala nu este o boală în sine, ci un simptom vag, care devine relevant doar atunci când este corelat cu alte manifestări precum greață, vărsături, paloare, transpirații reci, anxietate, teamă sau chiar pierderea cunoștinței. Asocierea acestor semne poate indica existența unor tulburări medicale ce necesită investigații.
De asemenea, amețeala poate apărea izolat, o singură dată, sau poate deveni o problemă persistentă.
Tipuri de amețeli
• Vertijul
Este senzația că tu sau obiectele din jur se rotesc, deși stai pe loc. Cel mai adesea sugerează o disfuncție a sistemului vestibular din urechea internă, responsabil de echilibru. Aproximativ jumătate dintre pacienții care se prezintă la medic pentru amețeală suferă, de fapt, de vertij.
• Dezechilibrul
Pacientul simte că nu își poate menține stabilitatea și că își pierde sprijinul. Este o formă de amețeală care afectează mersul și coordonarea.
• Amețeala de natură anxioasă
Persoanele care trec prin stări de teamă, îngrijorare, depresie sau atacuri de panică descriu adesea o formă de „amețeală” care, de fapt, reflectă o reacție emoțională intensă, nu o problemă fizică a urechii sau a creierului.
Amețeala poate semnala diverse afecțiuni
Episoadele rare sunt, în general, benigne și pot apărea din oboseală sau deshidratare. Însă atunci când amețelile devin frecvente, cauza trebuie căutată medical. Printre cele mai comune afecțiuni asociate se numără:
1. Anemia
Deficitul de fier sau vitamina B12 reduce oxigenarea țesuturilor, provocând slăbiciune, lipsa concentrării, oboseală puternică și amețeli recurente.
2. Migrena
Episoadele migrenoase sunt însoțite adesea de vertij, greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau zgomot. Între crize, pacientul nu prezintă simptome.
3. Otita (infecția urechii interne)
Poate genera amețeală intensă, dezechilibru și chiar vărsături, din cauza implicării directe a aparatului vestibular.
4. Tumorile cerebrale
Amețelile care se intensifică treptat și se asociază cu dureri de cap progresive pot ridica suspiciunea unei formațiuni intracraniene. Vertijul se poate accentua în anumite poziții ale capului.
5. Tulburările de tensiune arterială (hipo sau hipertensiune)
Deshidratarea sau scăderea bruscă a tensiunii poate produce amețeli. La fel și hipertensiunea, care se manifestă prin cefalee, zgomote în urechi și senzație de instabilitate.
6. Sindromul Menière
O afecțiune a urechii interne caracterizată prin crize de vertij, pierdere fluctuantă a auzului, țiuit (tinitus) și senzație de presiune în ureche.
7. Epilepsia
În anumite forme, pacienții pot avea episodic amețeli, tulburări de conștiență sau halucinații.
Când mergem la medic?
De fiecare dată când amețeala devine frecventă, severă, apare brusc sau este însoțită de simptome neurologice, dezechilibru marcat sau modificări ale vederii. Medicul este cel care poate determina cauza reală și poate recomanda tratamentul adecvat.
