Deși pericolul crește, unele companii de transport maritim continuă să opereze în Marea Neagră.
Hajjouz explică și de ce acceptă marinarii aceste locuri de muncă. „Dificultățile economice îi determină pe marinari să accepte locuri de muncă în zone periculoase. Uneori sunt atrași de ofertele unor salarii suplimentare”, a spus el. „Alții sunt constrânși să lucreze în aceste zone din cauza oportunităților limitate de angajare.”
Pe 15 octombrie, alte patru nave comerciale au fost vizate, „inclusiv în apele teritoriale ale României și în zona sa economică exclusivă, iar opt persoane și-au pierdut viața”, potrivit fostei ministre române de Externe, Oana-Silvia Țoiu.
Două nave-cisternă pentru transportul substanțelor chimice, Wine Trader și Yara J, au luat foc după ce au fost lovite în apropierea Canalului Sulina, care leagă Marea Neagră de Dunăre.
Șase cetățeni din Benin și un cetățean rus aflați la bordul navei Wine Trader, lovită de trei drone, au murit, potrivit operatorului navei.
Analiștii companiei Ambrey, specializată în informații privind transportul naval, au declarat: „Forțele rusești atacă nave asociate comerțului ucrainean, inclusiv în interiorul zonelor economice exclusive ale două state membre NATO”.
„Apele teritoriale ale României și Bulgariei nu ar mai trebui considerate implicit sigure”, a adăugat Ambrey. Compania precizează că mai multe nave au fost, cel mai probabil, vizate din cauza legăturilor lor cu exporturile ucrainene de cereale.
Moscova nu a recunoscut toate atacurile. În mai multe cazuri, însă, Ministerul rus al Apărării a susținut că navele vizate transportau „încărcături militare și cu dublă utilizare” destinate forțelor armate ucrainene.
Cum reacționează statele europene
Reacția europeană a fost fragmentată. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Alianța „și-a consolidat deja dispozitivul de apărare de-a lungul flancului estic”, în contextul în care atacurile rusești se apropie de granițele NATO.
Guvernul Bulgariei, care are relații relativ bune cu Moscova, a ezitat să acuze Rusia. Există totuși semne că atât Bulgaria, cât și România își mobilizează mijloacele de apărare.
Bulgaria a cerut NATO să desfășoare avioane de luptă și sisteme antidronă pentru a-și consolida apărarea, potrivit ministrului Apărării, Dimitar Stoyanov. Acesta se așteaptă și ca Bulgaria să se alăture unei inițiative NATO de combatere a dronelor.
România a început să desfășoare patrule de avioane F-16 de-a lungul coastei. Unul dintre aceste avioane a doborât, la sfârșitul lunii octombrie, două dintre cele mai noi generații de drone rusești deasupra apelor teritoriale românești.
România a anunțat că va accelera dezvoltarea capacităților de supraveghere și a echipamentelor destinate combaterii minelor și dronelor în Marea Neagră.
Măsurile nu au fost însă suficiente pentru a-i liniști pe operatorii de transport maritim. Traficul către porturile ucrainene a scăzut puternic, iar primele de asigurare au crescut abrupt.
Luna trecută, Joint War Committee, organismul care evaluează riscurile pentru piața asigurărilor din Londra, a extins zonele considerate „cu risc ridicat”, incluzând întreaga regiune a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.
Primele de asigurare mai mari sunt o veste proastă pentru exporturile agricole esențiale ale Ucrainei, dintre care 90% trec prin această cale navigabilă. Ucraina asigură aproximativ 15% din exporturile mondiale de porumb și 10% din cele de grâu și este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume.
Ministrul german al Afacerilor Externe, Johann Wadephul, a descris Marea Neagră drept esențială pentru securitatea alimentară mondială. Rusia „a pus în vizor libertatea de navigație în Marea Neagră și, odată cu ea, o sursă vitală de aprovizionare pentru atât de mulți oameni”, a spus el luna trecută.
La rândul ei, administrația Trump a atribuit ambelor părți responsabilitatea pentru atacurile asupra navelor comerciale.
„Companii americane ne sună și ne spun: «Hei, petrolul nostru era pe nava aceea care a fost lovită de Ucraina»”, a spus luna trecută secretarul de stat american Marco Rubio. „Nu cred că Ucraina le-a vizat în mod intenționat, dar acele nave au fost lovite”, a adăugat el.
Dimitar Bechev, directorul Programului Dahrendorf de la Colegiul St Antony al Universității Oxford, consideră că NATO și statele riverane Mării Negre trebuie să „dezvolte sisteme de apărare împotriva dronelor, iar Alianța ar trebui să-și consolideze prezența în spațiul aerian și pe teritoriul României și Bulgariei”.
„În ceea ce privește spațiul maritim, Turcia, România și Bulgaria ar putea face mai mult pentru a asigura respectarea libertății de navigație”, a declarat Bechev pentru CNN.
Ucraina și Rusia se pedepsesc reciproc fără să obțină vreun avantaj de durată, potrivit lui David Axe, autorul blogului Trench Art, dedicat conflictului din Ucraina.
În consecință, o mare parte a Mării Negre a devenit extrem de periculoasă pentru navele comerciale.
