Telescopul spațial al NASA Swift, lansat în 2004 ca să studieze cele mai puternice explozii din Univers, va reintra miercuri în atmosfera Pământului, după aproape 22 de ani pe orbită. Agenția spațială americană se așteaptă ca cea mai mare parte a aparatului să ardă, dar unele fragmente ar putea ajunge la sol. Telescopul nu mai poate fi controlat, iar o încercare de a-l salva și de a-l muta pe o orbită mai înaltă a eșuat, relatează The Guardian.
Observatorul Neil Gehrels Swift cântărește aproximativ 1,45 tone. Fusese proiectat ca să funcționeze doar doi ani, dar a făcut observații astronomice peste două decenii, cu ajutorul celor trei telescoape de la bord.
Acum aparatul nu mai poate fi dirijat și nici nu mai face observații, așa că reintrarea sa în atmosferă va fi necontrolată.
Agenția estimează că cea mai mare parte a telescopului se va dezintegra din cauza temperaturilor ridicate, dar avertizează că anumite componente ar putea supraviețui.
„Locurile în care ar putea ajunge fragmentele care supraviețuiesc reintrării pot varia de la o emisferă la alta și depind de momentul în care are loc reintrarea în atmosferă”, a explicat agenția.
Potrivit NASA, eventualele resturi ar putea cădea doar în regiunea cuprinsă între 20,6 grade latitudine sudică și 20,6 grade latitudine nordică.
Riscul ca o persoană de pe Pământ să fie rănită este estimat la aproximativ 1 la 2.100, iar agenția consideră că producerea unui astfel de incident este puțin probabilă.
NASA și Forțele Spațiale Americane monitorizează în continuare satelitul și actualizează estimările privind reintrarea acestuia în atmosferă.
Peste 2.000 de explozii cosmice urmărite de Swift
Misiunea telescopului, lansat în 2004, era să observe exploziile cosmice de raze gamma. Acestea sunt considerate cele mai puternice fenomene de acest fel din Univers după Big Bang.
În cele peste două decenii de activitate, observatorul a detectat și urmărit peste 2.000 de astfel de explozii. Informațiile despre locul în care s-au produs și despre intensitatea lor ajungeau rapid pe Pământ.
Exploziile au loc, în medie, aproximativ o dată pe zi și durează de la câteva milisecunde până la câteva sute de secunde, spune NASA.
Oamenii de știință nu cunosc încă toate mecanismele care le produc. Printre explicațiile luate în calcul se numără formarea unei găuri negre în urma exploziei unei stele masive sau ciocnirea a două stele neutronice.
Telescopul a fost folosit și pentru alte fenomene spectaculoase din spațiu. În iulie, a observat o gaură neagră supermasivă care distrugea o stea aflată prea aproape de ea.
Atunci când o stea se apropie suficient de mult de o gaură neagră, forțele gravitaționale o pot sfâșia. Materia desprinsă se încălzește puternic în timp ce se deplasează în jurul găurii negre, producând o lumină care poate fi observată de la distanțe uriașe.
Gaura neagră, în cazul respectiv, a devenit extrem de strălucitoare în timp ce înghițea materia stelei, a explicat NASA. Fenomenul este cunoscut drept eveniment de distrugere mareică.
Ce face cazul mai interesant este că gaura neagră nu era în centrul galaxiei sale, unde se află de obicei asemenea obiecte, ci la mare distanță de acesta.
„Căutam aceste evenimente în care stelele sunt sfâșiate pentru a descoperi găuri negre supermasive care, în mod normal, sunt invizibile și care s-au îndepărtat de centrele galaxiilor în care se află de obicei”, a explicat Robert Stein, cercetător la Universitatea din Maryland și la Centrul Goddard al NASA.
Un studiu publicat în revista The Astrophysical Journal Letters arată că fenomenul a fost atât de luminos în ultraviolet, încât a depășit strălucirea întregii galaxii în care s-a produs, ajungând temporar la echivalentul luminii emise de aproximativ zece miliarde de sori.
Cercetătorii încearcă în continuare să afle cum a ajuns gaura neagră atât de departe de centrul galaxiei și cât de frecvente sunt asemenea cazuri.
Pentru a-i prelungi durata de viață, NASA a încercat să ridice telescopul pe o orbită mai înaltă, cu ajutorul unei companii private din industria spațială.
Ideea era trimiterea unui vehicul care să se apropie de observator și să îl ajute să ajungă la o altitudine mai mare, unde ar fi putut continua să funcționeze.
Operațiunea nu a avut însă succes, deoarece vehiculul trimis pentru salvare nu a reușit să se întâlnească și să se conecteze cu telescopul.
În octombrie, Swift ajunsese la o altitudine de aproximativ 275 de kilometri deasupra Pământului. NASA a decis atunci să îi încheie activitatea și să îl pregătească pentru reintrarea în atmosferă.
Observatorul a contribuit, în cei aproape 22 de ani de funcționare, la numeroase descoperiri despre Univers. Acestea au ținut de găuri negre și explozii stelare, dar și de galaxii active, comete sau asteroizi din Sistemul Solar.
Swift, spune NASA, a ajutat oamenii de știință să înțeleagă mai bine o gamă foarte largă de fenomene cosmice, depășind cu mult obiectivele misiunii pentru care fusese construit inițial.
