Vor ieși românii mai târziu la pensie dacă trăiesc mai mult? Între 2023 și 2025, speranța de viață la naștere a crescut cu aproape doi ani, potrivit datelor INS. Legea pensiilor stabilește în ce condiții ar putea crește vârsta standard de pensionare.
Legea pensiilor a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Ea stabilește regulile privind vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare.
De mai mult timp se vorbește, în spațiul public, despre o posibilă majorare a vârstei de pensionare. Acest lucru poate fi făcut prin schimbarea legii.
Astăzi, legea arată clar în ce condiții și în ce situații aceste reguli pot fi modificate în viitor.
Potrivit articolului 47 din Legea 360/2023, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și pentru femei.
La femei, atingerea acestei vârste se face prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Articolul 47 mai arată că stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, la femei la fel ca la bărbați.
Pentru bărbați, stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani. La femei, atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea etapizată prevăzută în aceeași anexă a legii.
Legea stabilește și condițiile în care vârsta standard de pensionare și stagiile de cotizare pot fi modificate.
Dacă se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, autoritățile competente vor lua măsuri pentru modificarea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare, cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață, prin modificarea cadrului legal.
În schimb, dacă se constată o evoluție negativă a speranței de viață, legea prevede că stagiile de cotizare și vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate.
În 2023, Simona Bucura-Oprescu, pe atunci ministru al Muncii, considera foarte puțin probabil ca speranța de viață să crească suficient pentru a justifica majorarea vârstei de pensionare.
„Vârsta de pensionare în România nu va crește arbitrar, ad-hoc [sic], în funcție de guvernele care vor fi la guvernare. Deci ați văzut că am introdus în lege un articol care prevede că vârsta de pensionare nu va putea crește decât dacă crește în mod semnificativ speranța de viață. Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero. Prin urmare, vârsta de pensionare în România nu va crește”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, fostul ministru al Muncii, pentru Alba24, în 2023.
Ce arată datele INS despre speranța de viață
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată, totuși, că speranța de viață la naștere a crescut în România în ambii ani care au urmat declarației. În 2023, durata medie a vieții era de 75,5 ani. În 2024, aceasta a ajuns la 77,07 ani, iar în 2025, la 77,45 ani, potrivit datelor provizorii ale INS. În doi ani, creșterea a fost de 1,95 ani.
Evoluția nu a fost uniformă pe întreaga perioadă analizată. Speranța de viață la naștere a urcat de la 75,8 ani în 2018 la 75,92 ani în 2019 și la 76 de ani în 2020. Au urmat doi ani de scădere. În 2021, indicatorul a coborât la 75,87 ani, iar în 2022 a ajuns la 74,26 ani, cea mai mică valoare din intervalul prezentat de INS.
Cifrele INS arată că speranța de viață la naștere a crescut față de 2023. Din această creștere nu rezultă automat că românii vor ieși mai târziu la pensie. Pentru ca vârsta standard de pensionare să se schimbe, este necesară modificarea legii.
