Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune rămâne și pentru 2027. Președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, a spus luni, la un eveniment de specialitate, că perspectivele de creștere pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% și 0,5%.
„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creştere pentru anul viitor între 0 şi 0,5%, la fel, când restul zic 2% şi deja primim feedback că suntem optimişti. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Şi de asta, riscurile rămân de recesiune şi pentru anul viitor, deşi ar trebui să fie uşor mai bine decât în anul ăsta”, a afirmat Adrian Codirlaşu, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence.
Codirlaşu spune că perspectivele economice sunt afectate de scăderea producției de energie și de evoluția consumului.
„În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă şi importăm, deci, pe de o parte, ne scade producţia, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Şi vedem consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, cum evoluează. Nu văd cum să iasă plus. De asta, aşteptarea mea pentru acest an este de o recesiune uşoară, undeva până în 1% scădere, şi anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a susţinut preşedintele CFA România.
Potrivit lui Codirlaşu, dificultățile economice sunt amplificate de situația externă și de necesitatea finanțării deficitului bugetar.
„Pentru că şi mediul extern este extrem de dificil şi am zis anii trecuţi, când vorbeam de deficite, că, având asemenea deficit, ne luăm un risc macro mare, că trebuie să finanţăm acel deficit şi, dacă avem noroc că piaţa externă e ok, atunci îl putem finanţa, dar dacă piaţa externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanţa, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci nişte scadenţe la datorie, atât publică, cât şi privată, care ne-au dus în criză şi la Fondul Monetar”, a explicat Codirlaşu.
Referitor la inflație, el arată că majorarea prețurilor la energie este unul dintre factorii care apasă asupra economiei.
„Cu inflaţia am văzut că avem o recreştere a inflaţiei. De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci preţurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem preţul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost aşa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în preţuri. Şi avem preţul petrolului, care acum se tranzacţionează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se şi reaprinde conflictul, vă daţi seama, nu are cum să scadă”, a declarat Codirlaşu.
Despre curs, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naționale în următorii ani.
„Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală şi, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de uşoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo. De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 şi 5,5 euro-leu la final de an”, a declarat Codirlaşu.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru 2026 o contracție a economiei de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară. Este o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
