Documentul transmis Ministerului Muncii conţine un set de teme prioritare privind relaţiile de muncă şi salarizarea specifice sectorului public de sănătate, precum şi teme ce privesc dialogul social. La întâlnirea de la Ministerul Muncii, reprezentantul FSSR a abordat tema viitoarei legi a salarizării şi a unui calendar de negociere, dar şi Contractul colectiv de muncă la nivel sectorial, potrivit News.ro.
FSSR anunţă că a înaintat ministrului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole un set de teme prioritare privind relaţiile de muncă şi salarizarea specifice sectorului public de sănătate, precum şi teme ce privesc dialogul social.
„Având în vedere complexitatea şi urgenţa subiectelor, vă solicităm organizarea unei întâlniri între conducerea Ministerului Muncii şi reprezentanţii Federaţiei «Solidaritatea Sanitară» pentru abordarea detaliată a acestei agende”, precizează sursa citată.
Principalele revendicări
Potrivit liderilor sindicali din sănătate, principalele revendicări vizează negocierea Contractului Colectiv de Muncă la nivel sectorial, în condiţiile în care cel vechi a expirat în 12 septembrie 2026 şi declanşarea negocierilor pentru noua Lege a Salarizării.
FSSR solicită Ministerului Muncii declanşarea negocierilor pe marginea proiectului noii legi a salarizării. În sprijinul acestui proces, FSSR a organizat, în 23 octombrie, la Bistriţa, Conferinţa naţională „Salarizarea în sănătate: de la inechităţi şi amânări la soluţii”, având drept scop transformarea rezultatelor unui program amplu de cercetare – volumul „Evaluarea nivelului de respectare a drepturilor angajaţilor din sănătate” într-un mandat de negociere pentru noua lege a salarizării promisă de programul de guvernare.
„Pornind de la concluzia că proiectul de lege din august ar fi lăsat o parte dintre angajaţi cu venituri mai mici (5% în scenariul de risc maxim), o majoritate (92%) însă a pierdut, deocamdată, o creştere reală a venitului începând cu 1 ianuarie 2027, fără îndoială că ceea ce urmează trebuie construit ca o lege fără pierderi, cu creştere reală de venit salarial, reguli clare de stabilire a componentelor venitului salarial şi finanţare demonstrată”, menţionează sursa citată.
Continuarea pe pagina următoare »
