Benjamin Netanyahu i-ar fi cerut lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, 31 octombrie, să reia operațiunile militare împotriva Iranului imediat după alegerile americane de marți. Informația apare în Financial Times, care citează persoane familiarizate cu discuțiile.
Premierul israelian consideră că o soluție militară este preferabilă unui acord diplomatic, care ar putea lăsa Teheranului o parte din capacitățile nucleare.
Președintele american preferă, cel puțin pentru moment, să ofere negocierilor o ultimă șansă.
„Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă să reușească, iar guvernul Netanyahu nu își dorește cu adevărat un acord. Vrea o soluție militară la problema iraniană”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu situația.
Un oficial american a confirmat că Netanyahu susține reluarea ostilităților, însă Donald Trump nu este încă pregătit să ia această decizie.
Discuția dintre cei doi lideri a fost relatată inițial de Axios, care a citat surse americane și israeliene.
Axios scrie că o sursă israeliană a descris convorbirea drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat-o ca fiind „directă”.
Duminică, Donald Trump a confirmat că a vorbit cu Netanyahu și a calificat conversația drept una foarte bună, fără să dea detalii despre eventualele operațiuni militare.
Anterior, președintele american declarase că negocierile cu Iranul decurg bine și că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri.
Totuși, Trump a avertizat că armata americană mai are în vedere una sau două instalații iraniene, care ar putea fi lovite rapid.
„Mai avem de rezolvat, aș spune, unul sau două obiective. Dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă sâmbătă.
În paralel cu presiunile israeliene, Qatarul conduce o nouă rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran.
Negociatorii iranieni au plecat duminică din Doha, dar plecarea nu a fost provocată de un blocaj în discuții, potrivit Reuters. Un proiect de acord continuă să circule între părți, iar o nouă întâlnire este posibilă.
Negocierile se bazează pe un plan iranian prezentat în septembrie, care prevede măsuri reciproce pentru reducerea tensiunilor și pentru reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Teheranul ar putea permite din nou trecerea navelor pe această rută strategică dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. Mai sunt pe listă reluarea exporturilor de petrol și accesul la o parte dintre activele iraniene înghețate în străinătate.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc chiar în două zile de la îndeplinirea condițiilor, mai repede decât cele șapte zile prevăzute inițial.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni că schimburile de mesaje cu Washingtonul continuă și că responsabilitatea pentru următorul pas aparține Statelor Unite.
Unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor rămâne soarta celor aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran, potrivit Financial Times.
Washingtonul insistă ca Teheranul să accepte un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la principalele instalații nucleare iraniene.
Administrația Trump cere și transferarea stocului de uraniu în afara Iranului, o condiție pe care oficialii iranieni o resping public.
Diferențele privesc atât conținutul unui eventual acord, cât și ordinea în care cele două state ar trebui să își îndeplinească obligațiile.
Ambele părți arată semne de flexibilitate, potrivit unei persoane informate despre eforturile de mediere, dar nu este clar dacă negocierile pot depăși neîncrederea acumulată în ultimele luni.
Statele Unite și Israelul au lansat la sfârșitul lunii februarie o amplă ofensivă împotriva Iranului, iar conflictul a provocat perturbări majore ale transportului maritim și ale piețelor energetice internaționale.
Oficialii din statele Golfului avertizează acum că o nouă etapă a războiului ar putea fi mai distructivă decât confruntările precedente.
Iranul a amenințat cu represalii severe în cazul unor noi atacuri americane sau israeliene și a avertizat că un viitor conflict ar putea dura mai mult.
Emiratele Arabe Unite și alți actori regionali insistă asupra unei soluții diplomatice, considerând că o nouă ofensivă nu ar garanta rezolvarea crizei.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În condiții normale, prin ea trece aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial.
Perspectiva redeschiderii strâmtorii a făcut ca prețurile petrolului să scadă luni. Petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, potrivit Euronews, pe fondul speranțelor privind un acord.
O nouă ofensivă militară ar putea inversa această tendință și ar amplifica presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, inclusiv în Europa.
