Datoria totală a Europei a atins un nou maxim istoric în prima jumătate a anului 2026, de peste 95 de trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF). Datoriile publice sunt acum cu aproximativ 55% mai mari decât la izbucnirea crizei datoriilor din Europa, de la sfârșitul anilor 2000.
Pentru IIF, ultimele evoluții sunt o reamintire a crizei care a început în Grecia, dar nu încă o repetare a ei. Într-un an cu un calendar electoral bogat în Europa, organizația avertizează că paralizia politică riscă să devină catalizatorul unor noi tensiuni pe frontul datoriilor. Spre deosebire de criza anterioară, de data aceasta problemele vizează cele mai mari economii, iar consecințele economice riscă să fie mai ample.
Țările cu cele mai mari datorii
Conform estimărilor IIF, cele 32 de țări europene sunt responsabile pentru 25% din datoria totală la nivel mondial. Cele mai mari niveluri de îndatorare din regiune sunt înregistrate de Franța (15,5 trilioane de dolari) și Marea Britanie (14,7 trilioane de dolari), urmate de Germania (13,5 trilioane de dolari) și Italia (7,2 trilioane de dolari).
Instituțiile financiare dețin cea mai mare pondere din datoria totală, de 30,4 trilioane de dolari. Urmează companiile nefinanciare, cu 26,4 trilioane de dolari, guvernele (22,5 trilioane de dolari) și gospodăriile (15,7 trilioane de dolari).
Totuși, stocul total al datoriei a atins un nou maxim istoric, dar rămâne semnificativ mai mic în raport cu dimensiunea economiei, față de nivelul de la sfârșitul anilor 2000. Datele IIF arată că datoria a crescut cu cel puțin 22 de trilioane de dolari din 2009, când a început să se manifeste criza datoriilor în zona euro. Raportat la PIB, indicatorul se situează la aproximativ 325%, adică cu 45 de puncte procentuale mai mic decât la începutul crizei financiare de la sfârșitul anilor 2000, un fapt care reflectă în mare măsură reducerea continuă a efectului de levier al băncilor.
În contrast cu reducerea datoriilor băncilor, datoriile publice din Europa sunt acum cu aproximativ 55% mai mari decât la începutul crizei declanșate în 2009.
Dintre cele 32 de țări europene, cea mai mare creștere a indicatorului datorie/PIB o înregistrează România, Finlanda și Polonia. IIF atribuie această creștere parțial cheltuielilor de apărare din ultimii ani, iar o creștere semnificativă se observă și în Franța.
Organizația avertizează că cifrele arată o reducere a rezervelor bugetare de siguranță și o restrângere a marjei de manevră bugetară a guvernelor. Se estimează că balanțele bugetare se vor deteriora semnificativ în Germania, Finlanda și Țările de Jos, deși mai multe economii mari, precum Marea Britanie, Italia, Spania și Franța, vor încerca să-și reducă deficitele. Consolidarea bugetară rămâne dificilă pe fondul reacțiilor politice tot mai intense, subliniază IIF.
Pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor, care majorează costul dobânzilor și complică și mai mult eforturile de stabilizare a datoriilor publice, organizația recunoaște similitudinile cu criza datoriilor din Europa. IIF subliniază că situația cere atenție. Diferența fundamentală ține de faptul că majorarea spread-urilor este, deocamdată, mult mai limitată, iar îngrijorările pieței se concentrează asupra economiilor mari, în special asupra Franței, care sunt mai stabile și au un acces mai bun la resurse, comparativ cu economiile de la periferie.
În orice caz, analiștii estimează că blocajele politice ar putea declanșa noi tensiuni pe frontul datoriei. Franța este cel mai elocvent exemplu, întrucât fragmentarea parlamentară și tensiunile sociale subminează eforturile de reducere a deficitului.
Consecințele s-ar putea extinde mult dincolo de Europa, avertizează IIF. Fiind un important exportator net de capital și o sursă principală de finanțare pentru piețele emergente, Europa ar putea transmite aceste tensiuni la nivel global, prin condiții mai stricte de creditare transfrontalieră și fluxuri reduse de investiții de portofoliu.
