Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia, și-a anunțat demisia în septembrie 2026, după apariția unor nereguli legate de achizițiile militare și de un contract pentru obuze de artilerie destinate Ucrainei. Estonia ar fi plătit în avans 70 de milioane de euro unor companii asociate unei achiziții care nu a dus la livrarea corespunzătoare a muniției. Oficialul și-a asumat responsabilitatea politică pentru problemele din sectorul apărării, deși a afirmat că nu a fost personal informat despre toate detaliile contractului. <Cite refs={[„turn798704search0″,”turn798704search1″,”turn798704search2”]} />

De ce a demisionat Hanno Pevkur

Hanno Pevkur, aflat în funcția de ministru al Apărării din 2022, a anunțat că se retrage din funcție pe 2 septembrie 2026. Decizia a venit după ce Oficiul Național de Audit al Estoniei a semnalat deficiențe în administrarea fondurilor și a bunurilor din sectorul apărării.

Ministrul a declarat că, în calitate de responsabil pentru întregul domeniu al apărării, trebuie să își asume răspunderea politică pentru problemele identificate, chiar dacă nu a negociat direct contractele în cauză.

Pevkur a susținut că deciziile fundamentale privind sprijinirea Ucrainei au fost luate în contextul securității naționale, însă pregătirea și gestionarea contractelor revin instituțiilor specializate. El a precizat că responsabilitatea politică a funcției sale rămâne valabilă inclusiv atunci când deficiențele nu îi pot fi atribuite personal.

Demisia a venit pe fondul presiunilor publice generate de raportul auditorilor și de controversa privind achizițiile de echipamente militare.

Contractul de 70 de milioane de euro pentru obuze destinate Ucrainei

Unul dintre principalele elemente ale scandalului îl reprezintă un contract încheiat în 2024 pentru achiziționarea de obuze de artilerie care urmau să ajungă în Ucraina. Potrivit relatărilor publicate de presa estonă și preluate de agențiile de presă, Estonia a plătit în avans aproximativ 70 de milioane de euro unor companii implicate în tranzacție.

Contractul a ridicat semne de întrebare deoarece furnizorii nu aveau un istoric cunoscut de livrare a unor astfel de proiectile. Livrările au întârziat, iar în 2025 au apărut relatări potrivit cărora un transport de muniție ar fi fost neconform sau inutilizabil.

Achiziția era finanțată prin Facilitatea Europeană pentru Pace, instrument al Uniunii Europene utilizat, printre altele, pentru sprijinirea capacităților de apărare ale Ucrainei.

Autoritățile estoniene au contestat contractele și au inițiat demersuri juridice pentru clarificarea situației. În consecință, suma plătită nu trebuie confundată cu o pierdere definitivă deja stabilită: recuperarea banilor și răspunderea contractuală depind de rezultatul procedurilor în curs. <Cite refs={[„turn798704search1″,”turn798704search2″,”turn798704search3”]} />

Ce au descoperit auditorii în sectorul apărării

Raportul Oficiului Național de Audit a semnalat și alte probleme în administrarea resurselor militare. Auditorii au arătat că deficiențele din evidența stocurilor au făcut imposibilă confirmarea exactității unor bunuri ale armatei evaluate la aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Au fost identificate probleme privind gestionarea contractelor, verificarea bunurilor primite și monitorizarea obligațiilor asumate de furnizori. Potrivit instituției de audit, aceste deficiențe au sporit riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor și activelor statului.

Problemele nu ar fi fost semnalate pentru prima dată în 2026. Unele deficiențe similare fuseseră identificate și în anul precedent, ceea ce a amplificat întrebările privind măsurile luate de autorități pentru remedierea lor.

În urma scandalului, oficialii au anunțat verificări suplimentare ale contractelor și o analiză mai amplă a stocurilor și bunurilor din sectorul apărării.

Estonia ar putea fi nevoită să suporte costurile

O altă consecință posibilă a controversei privește bugetul de stat. Oficiul Național de Audit a avertizat că Estonia ar putea fi nevoită să acopere din fonduri proprii suma de aproximativ 70 de milioane de euro, în cazul în care cheltuiala finanțată prin mecanismul european nu va putea fi justificată sau recuperată.

Comisia Europeană a confirmat că se află în contact cu autoritățile estoniene pentru a analiza situația și eventualele obligații financiare. Nu exista însă, la momentul relatărilor, o decizie definitivă privind recuperarea integrală a sumei.

Cazul are implicații atât pentru gestionarea bugetului de apărare, cât și pentru mecanismele de control al fondurilor europene destinate sprijinirii Ucrainei.

Ce urmează după demisia ministrului

Demisia lui Hanno Pevkur deschide calea desemnării unui nou ministru al Apărării de către premierul eston Kristen Michal. În paralel, autoritățile trebuie să clarifice modul în care au fost gestionate contractele, ce obligații mai au furnizorii și dacă fondurile plătite pot fi recuperate.

Estonia, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, și-a majorat cheltuielile militare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al preocupărilor de securitate din regiunea baltică. Tocmai această importanță strategică face ca transparența achizițiilor și controlul cheltuielilor pentru apărare să fie subiecte de interes major.

Până la finalizarea verificărilor și a procedurilor juridice, rămân de clarificat responsabilitățile individuale și consecințele financiare ale contractelor contestate.