După un debut complicat al anului 2026, în care mulți proprietari au resimțit creșteri consistente ale impozitelor locale, autoritățile anunță totuși o facilitate importantă pentru anumite categorii de contribuabili. Deși majoritatea românilor au observat sume mai mari de plată față de anii anteriori, legislația prevede și situații în care impozitul poate fi redus semnificativ, chiar cu până la 60%.
Cine poate beneficia de reducerea de impozit
Această facilitate fiscală se adresează operatorilor economici din domeniul turismului, mai exact firmelor care dețin clădiri și terenuri utilizate pentru desfășurarea activităților turistice. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Public de Impozite și Taxe Constanța, condiția esențială este ca imobilele respective să fi fost folosite efectiv pentru servicii turistice cel puțin șase luni pe parcursul anului 2025.
Măsura urmărește sprijinirea sectorului turistic, afectat de majorarea costurilor și de contextul economic instabil, oferind companiilor eligibile un avantaj financiar considerabil. Reducerea este reglementată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 81 din 29 februarie 2024, care aprobă schema de ajutor de minimis aplicabilă în municipiul Constanța. Acest tip de ajutor permite acordarea sprijinului fără notificarea Comisiei Europene, deoarece sumele sunt considerate prea mici pentru a afecta concurența.
Termenul-limită și depunerea cererii
Contribuabilii care doresc să beneficieze de reducerea de 60% trebuie să depună cererea cel târziu până la 31 martie 2026. Dosarul trebuie să conțină documentele prevăzute de legislație, care să dovedească îndeplinirea condițiilor impuse.
Cererea poate fi transmisă prin mai multe modalități:
online, prin platforma electronică a instituției;
prin e-mail, la adresa oficială indicată de autorități;
prin poștă, cu confirmare de primire;
direct, la registratura Serviciului Public de Impozite și Taxe Constanța sau la Agenția nr. 6.
Ce este Declarația 230 și cine o poate depune
Separat de facilitățile acordate firmelor, persoanele fizice au la dispoziție Declarația 230, un formular care permite redirecționarea unei părți din impozitul pe venit deja datorat către ONG-uri, unități de cult sau burse private. Această opțiune nu presupune costuri suplimentare, ci doar alegerea destinației unei sume din impozitul reținut.
- „Nu se poate aşa ceva!” Mihai și-a măcelărit soția și s-a sinucis. Au fost găsiți fără viață de fiul lor
- CNA interzice promovarea farmaciilor prin reduceri la medicamente și suplimente. Reacții dure din piață: „Se lovește în transparență și concurență”
- Testul simplu de la degete care poate semnala o problemă gravă la plămâni
Declarația 230 poate fi completată de contribuabilii care, în anul 2025, au obținut:
venituri din salarii sau asimilate salariilor;
venituri din pensii;
alte tipuri de venituri pentru care impozitul a fost reținut la sursă.
Consultanții fiscali atrag atenția că, în cazul veniturilor declarate prin Declarația Unică (formular 212), redirecționarea se face exclusiv prin acest document, nu prin Declarația 230.
Legea prevede două procente care pot fi direcționate:
2% din impozitul pe venit, în regim standard;
până la 3,5%, pentru organizațiile acreditate în domeniul serviciilor sociale și înregistrate în registrul ANAF.
Calculul sumei este realizat automat de autoritățile fiscale, fără a fi necesară estimarea manuală din partea contribuabilului.
Ce riscă cei care nu își plătesc impozitele
În paralel, autoritățile analizează măsuri mai stricte pentru persoanele cu restanțe la taxele locale. Printre propunerile legislative se numără restricționarea temporară a dreptului de a cumpăra sau vinde imobile și autovehicule până la achitarea datoriilor. De asemenea, în cazul neplății amenzilor rutiere sau a taxelor locale, permisele de conducere ar putea fi suspendate automat după 90 de zile de întârziere.
Dobânzile se calculează zilnic, iar penalitățile pot crește rapid valoarea sumei datorate, în funcție de regulamentele locale. O datorie aparent redusă se poate transforma, astfel, într-o povară financiară serioasă.
Dacă restanțele persistă, autoritățile pot declanșa procedura de executare silită, care poate include poprirea conturilor bancare sau a salariului, instituirea sechestrului asupra bunurilor și, în cazuri extreme, vânzarea acestora prin licitație publică. Cu cât perioada de neplată este mai lungă, cu atât riscul pierderii bunurilor este mai mare.

















