Decesul lui Gabriel Bumbăcea, tânărul de 25 de ani din Buzău care și-a pierdut viața după ce a suferit o fractură de femur, continuă să provoace un val puternic de emoție și controverse. Potrivit informațiilor apărute încă de miercuri dimineață, una dintre cauzele probabile ale morții ar fi embolia grăsoasă, o complicație rară, dar extrem de severă, asociată în special traumatismelor oaselor lungi.
În acest context delicat, SANITAS Buzău a venit cu explicații publice, subliniind că există situații medicale bine documentate în care un pacient poate deceda la un interval de timp după producerea traumatismului, chiar dacă, inițial, starea sa nu pare critică.
Reacția SANITAS Buzău după tragedie
Reprezentanții sindicatului atrag atenția că reacțiile publice îndreptate împotriva sistemului medical au apărut înainte de finalizarea anchetelor și de stabilirea unor concluzii oficiale.
„În atenția tuturor buzoienilor! În ultimele zile, inclusiv la Constanța și, din păcate, și la noi, la Spitalul Județean, au avut loc manifestări publice îndreptate împotriva sistemului de sănătate și a corpului medical, generate de un deces tragic al unui tânăr în urma unui accident rutier.
Este firesc să existe durere, revoltă și întrebări, dar nu este firesc și nici corect ca, în lipsa unor concluzii medicale și legale, să aruncăm vinovăția asupra medicilor.
Există situații medicale binecunoscute, documentate științific, în care decesul unui pacient poate surveni la un interval de timp după traumatism, chiar dacă, inițial, leziunile par minore și nu impun o intervenție chirurgicală de urgență”, au transmis reprezentanții SANITAS Buzău.
Ce este embolia grăsoasă și de ce este atât de periculoasă
Potrivit explicațiilor oferite de sindicat, embolia grăsoasă reprezintă o complicație rară, dar cu potențial letal, întâlnită în special în cazul fracturilor oaselor lungi, cum este femurul.
„Un exemplu clar este embolia grăsoasă – o complicație rară, dar gravă, care apare prin pătrunderea globulelor de grăsime din măduva osoasă în circulația sistemică, în special după traumatisme ale oaselor lungi.
Această embolie poate apărea la câteva ore sau la câteva zile după traumatism, poate surveni inclusiv postoperator și se poate produce chiar și în condițiile unei monitorizări și ale unui tratament corect”, a explicat SANITAS Buzău.
Specialiștii subliniază că amânarea intervenției chirurgicale, în cazurile în care fracturile nu sunt deschise sau nu pun imediat viața în pericol, reprezintă o practică medicală standard și nu poate fi considerată neglijență.
„Din acest motiv, fracturile care nu sunt amenințătoare de viață pot fi temporizate până la crearea condițiilor optime pentru intervenția chirurgicală. Aceasta nu este o greșeală medicală, ci o practică bazată pe evaluarea riscurilor.
La internare și înaintea oricărei intervenții, pacienții sau aparținătorii semnează consimțământul informat, document în care sunt menționate inclusiv aceste riscuri rare, dar reale”, se mai arată în comunicat.
Factorii care pot influența un deznodământ tragic
Reprezentanții SANITAS Buzău ridică și o problemă legată de percepția publică asupra actului medical.
„Se pune, pe bună dreptate, întrebarea: dacă pacientul ar fi decedat imediat după operație, ar fi fost tot vina medicilor?
Există situații – poate rare, de ordinul a 1% – în care, din cauza unor factori individuali precum starea generală, obezitatea, tulburările de coagulare sau un răspuns biologic imprevizibil, organismul cedează.
Nu pentru că cineva a greșit, ci pentru că medicina nu este o știință absolută, iar oamenii sunt muritori, indiferent de context”, a transmis sindicatul.
Apel la echilibru și responsabilitate publică
SANITAS Buzău avertizează că acuzațiile de malpraxis formulate înainte de finalizarea expertizelor pot avea consecințe grave asupra întregului sistem medical.
„A acuza automat medicii de malpraxis, fără anchete finalizate și fără concluzii clare, nu ajută pe nimeni. În schimb, distruge încrederea în sistem, demoralizează personalul medical și riscă să alunge din domeniu exact specialiștii de care este cea mai mare nevoie.
Corpul medical nu cere compasiune oarbă, ci echilibru, respect și judecată rațională. Durerea nu se vindecă prin ură, iar tragediile nu se explică prin vinovați inventați. Medicina nu poate preveni absolut orice, dar poate salva enorm – atunci când este lăsată să funcționeze, nu linșată public”, se mai arată în mesaj.
Cum afectează embolia grăsoasă organismul
Din punct de vedere statistic, aproximativ 90% dintre cazurile de embolie grăsoasă sunt asociate cu traumatisme, fracturi sau intervenții chirurgicale care implică oase mari, precum femurul. În urma fracturii, grăsimea din măduva osoasă poate pătrunde în circulația sanguină.
Această afecțiune poate afecta simultan mai multe organe, cele mai frecvent implicate fiind plămânii, creierul, inima, rinichii și pielea. Simptomele apar, de regulă, la 24–72 de ore după leziunea inițială, dar pot surveni și mai devreme sau mai târziu.
Manifestările neurologice includ adesea iritabilitate, anxietate, agitație, confuzie, delir sau comă și sunt raportate la aproximativ 86% dintre pacienții cu embolie grăsoasă. În formele severe, evoluția poate fi rapid fatală, inclusiv prin infarct miocardic acut.
