Se apropie Boboteaza, iar una dintre cele mai frecvente întrebări ale credincioșilor este dacă este sau nu permis spălatul rufelor în Ajunul acestei mari sărbători. Tradițiile populare diferă de la o zonă la alta, iar mulți români caută lămuriri clare din partea Bisericii.
Se spală sau nu rufe în Ajunul Bobotezei
Boboteaza, prăznuită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Această zi este legată de numeroase obiceiuri și credințe populare, care fac referire la vreme, noroc, sănătate sau viitorul fetelor nemăritate.
Din vechime, în multe comunități exista credința că în apropierea Bobotezei nu este bine să se spele rufe, deoarece apele sunt sfințite. În unele regiuni, oamenii evitau spălatul între Revelion și Sfântul Ioan, iar în altele, interdicția începea chiar din 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, și se întindea pe mai multe zile.
Deși aceste obiceiuri mai sunt respectate sporadic, mai ales în mediul rural, preoții atrag atenția că lucrurile trebuie înțelese cu echilibru și fără exagerări.
Părintele Calistrat a explicat clar această tradiție într-o emisiune TV:
„După tradiția de demult se spunea așa: că din Ajunul Bobotezii, 4, 5, 6 zile să nu speli, pentru că apele sunt sfințite. Dar când mă spăl dimineața pe față, dar când fac duș, când trag apa la toaletă, când spăl vase la bucătărie, nu folosesc apă?
Poate că la țară s-ar putea face lucrul acesta și probabil mai sunt bătrâne care au acest obicei, câteva zile să nu spele rufe că este sfințită apa.
Apa este sfințită tot timpul! Nu există un moment în care apa este nesfințită. Noi vorbim de ziua de Bobotează, când atunci corect este să nu speli, nici în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul, pentru că sunt sărbători sacre, ale calendarului ortodox și le cinstim. În rest, nu putem să exagerăm. Agheasma o facem în vase speciale”.
Ce alte obiceiuri se respectă în Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, este marcat de post aspru. Credincioșii se abțin de la mâncare până seara, dedicând ziua rugăciunii și pregătirii sufletești. Acest obicei este atestat încă din secolul al IV-lea.
Tot în această zi, oamenii merg la biserică, unde se săvârșesc Ceasurile Împărătești, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, urmate de Sfințirea Mare a Apei. La final, credincioșii iau Agheasma Mare acasă, pe care o consumă, potrivit tradiției, în fiecare dimineață, pe nemâncate, până pe 14 ianuarie.
Agheasma este păstrată cu grijă în casă și este folosită în momente de boală sau necaz, fiind considerată un sprijin spiritual important.
Tradiții populare legate de Bobotează
În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele nemăritate respectă obiceiuri vechi de divinație. Unele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, altele folosesc fir roșu de mătase și crenguțe de busuioc. În trecut, exista credința că dacă busuiocul atârnat la streașina casei era acoperit de chiciură în dimineața Bobotezei, fata urma să se căsătorească cu un bărbat înstărit.
Un alt obicei important este „Iordanul” sau „Botezul”, când preotul merge din casă în casă, stropind cu agheasmă membrii familiei, gospodăria și animalele, pentru protecție și binecuvântare.
Slujba Agheasmei Mari
Slujba de sfințire a apei are loc doar de două ori pe an: pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului. În cadrul slujbei sunt citite paremii din prorocia lui Isaia, Apostolul și Evanghelia care evocă Botezul Domnului.
Rugăciunea de sfințire a apei, alcătuită de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, este adresată Sfintei Treimi, iar preotul invocă de trei ori pogorârea Sfântului Duh, binecuvântând apa prin afundarea crucii.
