Guvernul a transmis un comunicat important: ce urmează să se întâmple joi, 7 august, la nivel național

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, s-a stins din viață marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Decesul său a fost confirmat oficial de Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București. Vestea a provocat reacții intense în rândul clasei politice și a declanșat organizarea ceremoniilor funerare cu onoruri de stat.

Executivul a anunțat că joi, 7 august 2025, va fi declarată zi de doliu național, în memoria fostului șef de stat.

Trupul neînsuflețit va fi depus la Palatul Cotroceni
Conform comunicatului oficial, rămășițele pământești ale fostului președinte vor fi depuse în Palatul Cotroceni, într-un cadru oficial, pentru a permite desfășurarea ceremoniilor de comemorare. Totul se va desfășura în strictă conformitate cu protocolul prevăzut pentru personalități care au deținut cea mai înaltă funcție în stat.

Comitetul pentru funeraliile de stat a fost deja constituit
Încă din data de 4 august, a fost înființat un Comitet de Organizare a Funeraliilor de Stat, sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Din acest grup fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Ministerului Apărării Naționale, dar și ai altor instituții implicate în asigurarea protocolului oficial.

În seara zilei de marți, la ora 19:30, Guvernul urmează să se reunească într-o ședință specială pentru a aproba Hotărârea de Guvern privind organizarea acestor funeralii. Programul complet al ceremoniilor urmează să fie anunțat în zilele următoare, după discuțiile cu familia fostului președinte.

Mesajul transmis de Guvernul României
„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Acesta a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență ‘Prof. Dr. Agrippa Ionescu’. Guvernul României transmite sincere condoleanțe familiei și celor apropiați. Informațiile privind programul complet al funeraliilor de stat vor fi făcute publice în perioada imediat următoare.”

Drapelul în bernă și reguli în ziua de doliu național
În conformitate cu legislația în vigoare, pe 7 august, toate instituțiile statului sunt obligate să arboreze drapelul național în bernă. Măsura se aplică și în următoarele locații:

sedii ale partidelor politice, sindicatelor și patronatelor;

unități de învățământ (școli, licee, universități);

instituții culturale și reprezentanțe diplomatice;

puncte de trecere a frontierei, aeroporturi, porturi, gări și autogări;

nave maritime și fluviale sub pavilion românesc.

Această măsură urmează tradiția aplicată la decesul altor foști președinți și personalități marcante ale statului, în semn de respect oficial.

Ion Iliescu – între stabilitate și controverse
Ion Iliescu a fost un actor central în politica românească postcomunistă. A deținut funcția de președinte în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. A fost liderul care a preluat conducerea țării imediat după Revoluția din 1989, iar numele său este asociat atât cu perioade de stabilitate politică, cât și cu controverse majore precum Mineriadele, legăturile cu structuri ale fostului regim comunist, sau ritmul lent al reformelor democratice.

Apusul unei cariere politice marcante
În ciuda criticilor, mulți analiști politici i-au recunoscut lui Iliescu abilitatea de negociere și capacitatea de a menține echilibrul politic într-o perioadă de profundă instabilitate. Cu toate acestea, lipsa unor reforme consistente în anii de început ai democrației a fost frecvent subliniată în spațiul public și academic.

Ultimii ani din viață și sfârșitul
Ion Iliescu s-a retras aproape complet din viața publică în ultimii ani. În anul 2025, starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. A fost internat pe 9 iunie la Spitalul SRI și a rămas sub supraveghere medicală până la decesul survenit după 57 de zile.

Dispariția sa marchează nu doar finalul unei vieți politice influente, ci și închiderea unui capitol din istoria României moderne. Totodată, moartea sa redeschide o serie de dezbateri despre moștenirea lăsată în urma sa – între realizări, eforturi de stabilizare și umbre ale trecutului.