Al doilea pachet de măsuri de austeritate al Guvernului Bolojan nu va mai fi adoptat în perioada imediat următoare, așa cum se stabilise inițial. Surse politice indică faptul că acest pas înapoi a venit în urma presiunilor făcute de PSD, care s-a arătat nemulțumit de înghețarea banilor destinați proiectelor locale prin programul Anghel Saligny.
Anghel Saligny, mărul discordiei și planurile de lucru ale coaliției
Deși premierul anunțase inițial că investițiile prin programul Anghel Saligny se vor opri, social-democrații au insistat ca proiectele solicitate de primari să continue. Potrivit acelorași surse, în perioada următoare se vor căuta surse de finanțare pentru aceste lucrări. Planul este ca al doilea pachet de măsuri să fie adoptat odată cu rectificarea bugetară, când se va ști exact câți bani mai are statul la dispoziție.
Relațiile tensionate dintre Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare au dus la o schimbare în modul de lucru. Astfel, s-a stabilit ca fiecare set de măsuri propus să fie discutat mai întâi în cadrul coaliției, iar liderii partidelor vor avea o săptămână la dispoziție pentru observații. Numai după aceea, Ilie Bolojan va anunța public planurile respective.
Pachetul fiscal-bugetar pe șapte piloni: Ce măsuri sunt vizate
Al doilea pachet fiscal-bugetar al Guvernului Bolojan este structurat pe șapte piloni majori:
Resurse umane:
Revizuirea indemnizațiilor din consiliile de administrație ale unor autorități precum ANCOM, ASF, Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței.
Eliminarea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile și autoritățile publice.
Restructurarea Administrației Naționale Apele Române.
Simplificare și debirocratizare:
Implementarea unei proceduri care să permită înființarea unui SRL într-o singură zi, cu sprijinul digitalizării.
Digitalizare:
Crearea unui departament special în subordinea directă a prim-ministrului, pentru a coordona toate inițiativele de digitalizare.
Introducerea catalogului digital la nivel național, începând din luna septembrie.
Autorități publice și companii de stat:
Limitarea veniturilor salariale din acest sector.
Reducerea numărului de consilii de administrație, comisii de supraveghere și consilii consultative.
Reorganizarea structurilor funcționale ale DSU, IGSU și IGAv pentru a reduce numărul de funcții de conducere și pentru a eficientiza procesul decizional.
Analiză privind companiile de stat cu potențial de restructurare, în special cele din energie, transporturi și industria de apărare.
Reforma administrativ-teritorială:
Desființarea funcției de viceprimar în localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori (adoptare în 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026).
Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatori regionali autorizați.
Stabilirea unor scheme de personal maximale pentru administrația locală.
Revizuirea funcționării Poliției Locale, inclusiv prin plafonarea numărului de dispozitive.
Comasarea direcțiilor și serviciilor oferite în localitățile mici.
Reorganizarea structurilor subordonate IGSU, DSU și IGAv în unități teritoriale mai mari.
Măsuri fiscale:
Depolitizarea ANAF, Antifraudă și Vama – cu funcții de conducere scoase din algoritmul politic și organizarea unui examen național.
Comasarea direcțiilor redundante din ANAF.
Înăsprirea legislației privind insolvența și evitarea insolvențelor în cascadă.
Criminalizarea evaziunii fiscale și a evaziunii organizate.
Implementarea unui sistem de „scoring fiscal pozitiv” pentru contribuabilii corecți.
Creșterea capacității de colectare a taxelor și impozitelor, cu posibilitatea suplimentării fondurilor alocate în acest scop.
Imaginea României:
Momentan nu a fost anunțată nicio măsură concretă.
Aceste propuneri urmează a fi analizate în cadrul coaliției guvernamentale, cu posibilitatea ca unele dintre ele să sufere modificări înainte de prezentarea oficială. Adoptarea acestui pachet este planificată doar după rectificarea bugetară.
