Aflați despre noul pachet de măsuri în domeniul sănătății, anunțat de premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-o conferință de presă comună care a început la ora 17:00.
Premierul Ilie Bolojan: Probleme Structurale în Sănătate și Nevoia de Reformă
Noile măsuri fac parte din al doilea pachet fiscal anunțat de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul a subliniat că sistemul de sănătate din România a acumulat „probleme mari în ultimii ani”, contribuția la această situație fiind o creștere accelerată a cheltuielilor.
Șeful Guvernului a afirmat că această majorare „importantă” a cheltuielilor nu se reflectă în calitatea serviciilor. „Sunt două aspecte majore care afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor.”
- Cum faci răcoare în casă fără aer condiționat: 10 trucuri eficiente pentru a scăpa de caniculă
- Leul ştia că leoaica îl înşală. Îi zice la veveriţă: „Stai în pom şi vezi cu care mă înşală leoaica mea”
- Nicușor Dan: Prezența tancurilor Abrams la Smârdan confirmă angajamentul SUA pentru securitatea României
El a detaliat: „Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS au ajuns la 16% din veniturile din bugetul de stat, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, iar colegii au solicitat o suplimentare. Pentru aceasta ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, o presiune mare pe bugetul de stat.”
„A doua problema majoră este că această creștere importantă pe componenta de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a identificat ineficiența managerială și administrativă în multe spitale ca fiind o cauză principală. Potrivit acestuia, „o bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor”. El a adăugat că „nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciile”, având în vedere că peste jumătate din fonduri provin de la CNAS. Ilie Bolojan a menționat alocările salariale disproporționate, în care salariile depășesc 80% din cheltuielile unor instituții medicale.
„Banii care mai rămân sunt foarte puțini și aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în spitale și nu pentru pacienți. Aceste spitale trebuie să facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile oferite pacienților. Sunt servicii umflate și uneori fraude”, a adăugat premierul României.
Propuneri pentru Sănătate: Salarizare pe Bază de Performanță și Eficientizare
Ilie Bolojan a abordat și problema salarizării medicilor, subliniind lipsa unor criterii clare de performanță și a unor stimulente pentru activități suplimentare.
„Am vorbit de proiecte-pilot în care să introducem salarizarea în funcție de performanță. Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propun”, a mai spus Bolojan.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: Reformă Reală, Fără Tăieri de Resurse
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a susținut că sistemul de sănătate „a fost peticit” de prea mulți ani și a anunțat o „reformă reală”. El a ținut să precizeze că aceasta nu va însemna tăierea fondurilor pentru pacienți sau lipsirea spitalelor de resurse.
„Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu. Am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, care arată mult mai bine ca majoritatea spitalelor private. În aceeași țară, cu aceeași finanțare și aceeași legislații majoritatea au arătat că se poate.”
Ministrul a lansat un apel direct către managerii ineficienți: „Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și știu cum se face. Îmi e rușine că unii pacienți sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol în multe spitale nu există, iar bugetul a crescut semnificativ”, a transmis Alexandru Rogobete.
El a subliniat că există medici care fac mai multe gărzi decât este necesar pentru a-și trata pacienții. Rogobete a precizat că reformele sunt destinate celor care „pleacă din spitalele publice la orele prânzului, pentru a-și primi pacienții în clinicile private”.
„Sunt peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerului Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS. Ne dorim să orientăm pacienții spre spitalizarea de zi. Nu se pune problema restructurării sistemului sanitar, nu vom da pe nimeni afară”, a adăugat ministrul.
Printre măsurile pregătite în domeniul sănătății se numără introducerea unor indicatori de performanță, iar medicii care nu vor respecta programul de muncă riscă să fie demiși. De asemenea, plata pentru gărzi va ține cont de gradul de dificultate al specialității medicale. Medicii rezidenți din spitalele private nu vor mai fi plătiți de Ministerul Sănătății, ci de unitatea privată.
În plus, nu vor mai fi efectuate internări pentru „investigații simple, care pot fi realizate în ambulatoriu”, iar programul în ambulatoriile spitalelor va fi prelungit.
