România, Avertizată de Riscul Incapacității de Plată: Documente Confidențiale au semnalat Dezechilibre Majore
Fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar, potrivit unei investigații Europa Liberă.
Alerte „Strict Confidențial” privind Finanțele Publice
Între august și decembrie 2024, șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidenţial”, au fost transmise către cei trei lideri ai statului. Acestea informau despre riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat inițial.
Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații a preluat un document crucial de la Ministerul Finanțelor, adresat direct Președinției, Guvernului și Senatului. Eticheta „strict confidenţial” și mențiunea „URGENT” indicau importanța deosebită a înscrisului.
Documentul, intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.
Cei patru oficiali avertizau: „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”.
Europa Liberă precizează că a intrat în posesia acestor șase documente oficiale, confirmând că cei trei oficiali au fost informați constant cu privire la derapajul bugetar.
Declarațiile fostului ministru de Finanțe, Marcel Boloș
Contactat de Europa Liberă, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența documentelor. Acesta a explicat că informările au fost trimise în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public ar fi putut genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile, ceea ce ar fi dus la un dezastru pe piața de capital.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuţia bugetară a fost publicată lunar şi s-a văzut evoluţia deficitului bugetar”, a declarat Marcel Boloș.
Fostul ministru a menționat că, la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România a încheiat anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Măsuri de austeritate propuse și necesitatea unor noi acțiuni
Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuia să le ia pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Înscrisul menționa, de pildă, că Executivul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente privind salariile bugetarilor, sporurile și tichetele de vacanță ale acestora, precum și în privința posturilor de la stat și a „drepturilor pentru anumite categorii de angajaţi”.
Dacă nu s-ar fi luat acele măsuri, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB, avertizau oficialii finanțiști (în condițiile în care regula europeană pentru o țară sigură financiar este un deficit de 3%). Una dintre propunerile de atunci era ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației. Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.
Așa-zisa „ordonanță trenuleț” de atunci nu a fost, însă, suficientă. Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, susține acum că este nevoie de noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.
