Un nou sondaj INSCOP, realizat după anunțul măsurilor de austeritate de către Ilie Bolojan, scoate la iveală o îngrijorare profundă a românilor cu privire la starea economică a țării. Doar un procent minoritar, de 5%, consideră că situația economică s-a îmbunătățit comparativ cu acum un an.
Percepții contrastante asupra economiei naționale și finanțelor personale
Conform studiului, 75,3% dintre români cred că situația economică a României s-a înrăutățit, în timp ce 16,7% consideră că a rămas la fel.
În ceea ce privește situația financiară a propriilor gospodării, părerile sunt mai nuanțate: 44,3% dintre români spun că a rămas la fel, 44,2% că s-a înrăutățit, iar 0,6% nu știu sau nu răspund. Este important de menționat că persoanele care percep o înrăutățire a situației financiare personale sunt predominant votanții AUR, persoanele cu vârste între 45 și 60 de ani și locuitorii din mediul urban mic.
Metodologia sondajului
Datele au fost colectate în perioada 20-26 iunie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion stratificat de 1150 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, respectând categoriile socio-demografice (sex, vârstă, ocupație). Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Analiza directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a comentat rezultatele: „Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP reflectă o percepție negativă asupra economiei naționale semnificativ mai accentuată decât cea asupra situației financiare personale. Acest lucru sugerează un fenomen de externalizare a responsabilității și o încredere scăzută în capacitatea instituțiilor de a gestiona economia. O majoritate importantă a respondenților consideră că situația financiară personală a rămas neschimbată sau s-a înrăutățit, ceea ce reflectă un climat de stagnare economică resimțită la nivel individual, în ciuda eventualelor creșteri macroeconomice reale sau raportate statistic. Grupurile socio-demografice cu venituri mai reduse sau din mediul rural sunt semnificativ mai pesimiste, semnalând o adâncire a inegalităților și o percepție că beneficiile creșterii economice nu sunt distribuite echitabil în societatea românească. Diferențele dintre percepția despre propria situație și cea despre economia țării reflectă atât un grad ridicat de neîncredere socială, cât și o polarizare accentuată a opiniei publice, ceea ce poate deveni o barieră în calea unor politici publice coerente și eficiente dacă acestea nu sunt explicate în cadrul unui efort masiv de comunicare publică și transparență.”
Aceste rezultate subliniază provocările cu care se confruntă guvernul în gestionarea percepției publice asupra economiei și a reformelor fiscale.
