De ce PSD ia în calcul să rămână în afara guvernării. Măsura care a stârnit nemulțumiri în partid

Partidul Social Democrat (PSD) se află în centrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități guvernamentale, însă incertitudinea persistă în contextul unor decizii fiscale sensibile. Dialogurile dintre reprezentanții principalelor forțe politice și președintele proaspăt ales, Nicușor Dan, continuă intens, dar deocamdată nu a fost agreată o formulă clară de guvernare.

Una dintre cele mai sensibile teme aflate în discuție este posibila introducere a contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 2.500 de lei. Această propunere a generat nemulțumiri în rândul social-democraților și riscă să devină un punct de blocaj în procesul de negociere pentru formarea viitorului Cabinet.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a reacționat ferm în legătură cu această idee, declarând că va solicita partidului să nu participe la guvernare dacă se menține această direcție fiscală. Într-o postare pe Facebook, acesta a precizat:

„Dacă această propunere va rămâne pe lista întocmită la Cotroceni, eu voi propune în partid ca PSD să nu intre la guvernare. Seniorii României nu cer privilegii. Cer doar respect și tratament egal. Cer ca statul să nu-i pedepsească după o viață de muncă. Dreptatea socială nu se face cu jumătăți de măsură. Se face cu decizii echitabile, coerente și cu respect pentru toți cetățenii, indiferent că sunt activi sau retrași din muncă.”

Budăi a evidențiat că plafonul propus pentru impozitare este chiar sub nivelul pensiei medii din România, care se ridică în prezent la 2.813 lei, motiv pentru care o astfel de măsură ar avea un impact negativ major asupra unui număr considerabil de pensionari.

Nemulțumirile nu se opresc însă aici. Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD, s-a exprimat public împotriva oricărei forme de taxare care ar putea afecta veniturile mici și medii, subliniind că formațiunea sa nu susține introducerea unei taxe universale aplicabile tuturor tranzacțiilor bancare.

Referindu-se și la eventualitatea unei taxe de solidaritate sau la impozitarea pensiilor care depășesc 3.000 de lei, Grindeanu a transmis că aceste idei nu sunt în linie cu principiile sociale pe care le apără PSD. El a subliniat că discuțiile despre reformele fiscale nu s-au concretizat încă într-un acord comun între partenerii politici.

„Nu ştiu dacă taxă de solidaritate e cea mai bună formulă, aşa cum sună, doar că trebuie să ne gândim şi cum păzim oamenii cu veniturile mici şi mijlocii şi încercăm să găsim soluţii pentru a creşte veniturile. Fie că va exista un asemenea mod de taxare pe impozit progresiv, noi n-am renunţat la acest scenariu, o să vedem dacă va fi acceptat şi de ceilalţi colegi de guvernare…
Am văzut că nu noi suntem cumva deplasaţi când propunem acest lucru, citisem, la sfârşitul săptămânii trecute, chiar că din partea instituţiilor financiare internaţionale vin asemenea recomandări de a avea un asemenea impozit. Nu înseamnă că e scenariul care va fi agreat. La fel şi în privinţa pensiilor. De asemenea, impozitarea şi CASS-urile pentru pensiile mici şi mijlocii eu cred că nu-şi au rostul şi aici cam toată lumea ar trebui să fie de acord şi este de acord.”

Într-un climat tensionat, marcat de crize multiple — de la calamități naturale, precum inundațiile recente, până la ridicarea subvențiilor pentru energie —, liderii PSD par tot mai conștienți de dificultățile cu care se va confrunta noul Executiv. De aceea, intrarea la guvernare depinde în mare măsură de condițiile pe care partidul le consideră fundamentale pentru a-și respecta promisiunile față de electorat.