Prețul energiei electrice din România, semnificativ mai mare decât în alte țări europene. Ministrul Burduja explică de ce românii plătesc mai mult
Marți, costul energiei electrice în România a ajuns la un nivel alarmant de 84 de euro/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), depășind considerabil prețurile din alte state europene. De exemplu, în aceeași zi, în Franța energia s-a tranzacționat cu doar 25 de euro/MWh, iar în Austria cu 60 de euro/MWh. Diferențele semnificative i-au determinat pe oficialii români să ofere explicații, în special în contextul în care românii continuă să resimtă presiunea facturilor mari.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit public și a expus cauzele acestor discrepanțe, explicând că piața unică de energie din Uniunea Europeană nu funcționează încă la nivelul așteptărilor. Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, Burduja a subliniat că problema principală o reprezintă lipsa interconexiunilor energetice transfrontaliere eficiente, adică a infrastructurii fizice necesare pentru ca energia ieftină produsă în alte țări să poată fi transportată în mod liber și accesibil în toate regiunile UE.
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie. În practică, e nevoie de infrastructură conectivă transfrontalieră — de ‘sârme’ care trec graniţa — pentru ca energia să circule liber, iar preţurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc”, a scris ministrul Burduja.
Oficialul român a remarcat că, în ciuda faptului că energia produsă în centralele nucleare franceze este mult mai ieftină, aceasta nu poate fi accesată de țări precum România, Bulgaria sau Grecia, din cauza infrastructurii insuficiente pentru transportul energiei la nivel regional. Astfel, principiul pieței unice energetice europene este, în prezent, mai mult teoretic decât aplicabil în realitate.
Sebastian Burduja a subliniat că România este un participant activ și loial în cadrul proiectului comun european și că susține cu fermitate valorile Uniunii. Cu toate acestea, a transmis un mesaj clar Bruxelles-ului: pentru ca piața unică să funcționeze corect, este nevoie de condiții echitabile pentru toate statele membre, nu doar de obligații comune, ci și de drepturi egale.
Ministrul Energiei a explicat că România a ridicat în mod repetat această problemă în cadrul întâlnirilor europene, cerând insistent tratament egal și accelerarea dezvoltării infrastructurii de interconectare. În prezent, țara noastră dispune de o capacitate de interconectare de 4000 MW cu statele vecine, însă obiectivul este ca aceasta să crească semnificativ în următorii cinci ani.
„Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui şi oţelului. România a fost, este şi va fi un bun cetăţean european. Avem deja interconexiuni de 4000 MW, cu toţi vecinii, şi planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000 MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria şi Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria şi Ungaria capacitatea ar putea fi uşor dublată, dar nu se doreşte de mulţi ani”, a mai precizat Burduja.
Oficialul român a remarcat și faptul că, datorită presiunilor constante din partea autorităților din România și a altor state membre est-europene, subiectul interconexiunilor și al echilibrării pieței de energie a devenit o prioritate de nivel înalt pentru Comisia Europeană. Burduja a menționat sprijinul oferit de lideri importanți ai UE în acest demers.
„Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei europene a energiei au devenit priorităţi de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui, Ursula von der Leyen, şi a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”, a conchis ministrul.
Astfel, România cere nu doar soluții punctuale, ci o reformă de fond a pieței de energie la nivel european, care să garanteze că accesul la energie accesibilă nu depinde de geografie, ci de solidaritate și investiții comune.
