România traversează o perioadă economică extrem de delicată, iar economiștii avertizează că, dacă trendul actual se menține, autoritățile ar putea fi nevoite să adopte măsuri restrictive severe în perioada următoare. Una dintre cele mai discutate soluții este înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public pentru o durată estimată de până la doi ani, o măsură ce ar avea implicații directe asupra nivelului de trai al milioane de români.
Această posibilitate este analizată pe fondul unui deficit bugetar care evoluează într-o direcție îngrijorătoare. Datele recente arată că România a depășit deja un prag critic, cu un nivel al deficitului de peste 53% din PIB. Dacă acest procent ajunge la 55%, conform normelor Uniunii Europene, orice creștere a pensiilor va fi automat suspendată. În eventualitatea în care se va atinge un nivel de 60%, autoritățile vor fi obligate, conform legislației europene, să activeze mecanismul de reducere accelerată a datoriei publice.
Pe acest fundal economic tensionat, presiunea asupra bugetului de stat este uriașă. Doar pentru plata pensiilor și a salariilor din sistemul public se alocă lunar peste 10 miliarde de lei, potrivit unor surse citate de CANCAN. Aceste sume ridicate, coroborate cu veniturile insuficiente, creează un dezechilibru bugetar major care impune măsuri corective urgente.
Comisia Europeană a transmis, în acest context, un semnal clar privind vulnerabilitățile bugetare ale României. „Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii și salarii în sectorul public, și ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024”, se precizează într-o comunicare oficială a instituției europene.
Pentru a evita riscul pierderii fondurilor europene și eventuale sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene, Guvernul este pus în fața unor decizii dificile. Printre variantele vehiculate de analiști se numără inclusiv suspendarea temporară a indexărilor pentru pensii și înghețarea salariilor bugetarilor, măsuri menite să reducă presiunea asupra finanțelor publice.
Economistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra realității dure cu care se confruntă statul român:
„Nu văd în momentul de față nicio creștere a pensiilor în orizontul următorilor 2 ani, având în vedere situația gravă în care se află bugetul de stat. Din păcate, să ne așteptăm ca pensiile să rămână la acest nivel cel puțin 2 ani de acum încolo, indexările urmând să fie anulate de criza financiară majoră în care se află statul român.”
Dacă acest scenariu se va confirma, impactul va fi resimțit puternic de pensionari. Calculele preliminare arată că aceștia ar putea pierde lunar sume cuprinse între 400 și 700 de lei față de nivelul prognozat în cazul în care creșterile ar fi fost aplicate conform calendarului anterior.
De asemenea, și angajații din sistemul public s-ar confrunta cu stagnarea veniturilor, ceea ce ar influența negativ consumul intern și, implicit, rata de creștere economică.
Pentru a susține majorările promise în anii următori, România ar trebui să aloce sume consistente din buget. Numai în anul 2026, statul ar avea nevoie de aproximativ 10 miliarde de lei pentru a acoperi noile creșteri ale pensiilor. Iar în 2027, este programată o a treia rundă de majorări, estimată la circa 7%, ceea ce va aduce și mai multă presiune pe bugetul consolidat.
În concluzie, perspectiva unei înghețări a pensiilor și salariilor timp de doi ani devine din ce în ce mai plauzibilă în contextul dezechilibrelor economice actuale, iar deciziile guvernamentale care urmează vor fi esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.
