Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), avertizează că zona seismică Vrancea are potențialul de a produce un cutremur cu magnitudinea de până la 7,6. Această declarație survine în contextul în care ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnalat o creștere a activității seismice din România în ultimii ani și a atras atenția asupra riscului unui seism major.
„Teritoriul României este dominat de zona seismică Vrancea, zonă care poate să genereze cutremure cu magnitudini de 7,2 sau 7,4 și chiar 7,6 cândva, nu se știe când.
Acest cutremur care va veni în viitor poate să afecteze tot fondul construibil care încă n-a fost pus în siguranță ca urmare a cutremurelor anterioare din 1977, 1986, 1990 și cele care s-au mai produs mai târziu.”
– Constantin Ionescu, directorul INFP
Oficialul subliniază că, deși experții pot determina zona probabilă în care se va produce un viitor cutremur, momentul exact rămâne imposibil de anticipat.
„După cum ați văzut, și în Santorini s-a spus că va veni un cutremur mare, dar nu se știe când și de ce intensitate va fi. La fel și în România… Este posibil să apară un cutremur, dar nu știm când va veni și cât de mare va fi. Noi știm unde va fi, asta este important.”
– Constantin Ionescu, directorul INFP
România, vulnerabilă în fața unui cutremur major
Într-un interviu acordat Europa FM, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenția că infrastructura actuală din România nu este pregătită să facă față unui seism de mari proporții.
„Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni, ceea ce, astăzi, nu putem să știm cu siguranță. Și a doua întrebare foarte importantă pentru care trebuie să lucrăm în fiecare zi: cum ne va găsi acel seism.”
– Cseke Attila, ministrul Dezvoltării
Ministrul a precizat că, deși există eforturi pentru îmbunătățirea măsurilor de siguranță, starea clădirilor construite rămâne îngrijorătoare.
„Din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine. Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că noi în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege pe riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului.”
– Cseke Attila, ministrul Dezvoltării
Conform declarațiilor sale, noua lege privind riscul seismic impune reguli mai stricte pentru consolidarea clădirilor vulnerabile, însă procesul este complex și presupune resurse financiare consistente. Astfel, numeroase clădiri continuă să fie expuse riscului în eventualitatea unui cutremur major.
Specialiștii trag un semnal de alarmă
Experții în seismologie avertizează că un cutremur de mare magnitudine, similar celui din 1977, ar putea produce pagube considerabile, în special în zonele urbane dens populate, precum Bucureștiul sau alte orașe cu clădiri vechi și neconsolidate.
Monitorizarea seismică în România s-a intensificat în ultimii ani, iar specialiștii consideră că activitatea seismică de intensitate medie înregistrată recent în Vrancea ar putea indica acumularea de tensiuni în scoarța terestră, care ar putea duce, în viitor, la un seism de amploare.
În pofida existenței unui sistem performant de monitorizare seismică, reducerea efectelor unui eventual cutremur major depinde în mare măsură de consolidarea fondului construit și de informarea corectă a populației cu privire la măsurile de siguranță ce trebuie adoptate în caz de dezastru.
