În 2025, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea dintre 29 și 30 martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, la ora 03:00, care va deveni ora 04:00, ceea ce înseamnă că ziua de 30 martie va avea doar 23 de ore. Această schimbare influențează nu doar programul zilnic, ci și starea fizică și mentală a multor persoane. Deși adaptarea la ora de vară este un proces normalizat în majoritatea țărilor europene, există și excepții, iar unele state analizează posibilitatea renunțării la acest sistem.
Când are loc trecerea la ora de vară
În 2025, trecerea la ora de vară va avea loc pe 30 martie. În noaptea dintre 29 și 30 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puțin. Ziua de 30 martie va avea doar 23 de ore, marcând începutul perioadei în care zilele vor fi mai lungi, iar serile mai luminoase.
Această schimbare, implementată în majoritatea statelor europene, are ca scop folosirea mai eficientă a luminii naturale, mai ales în lunile de primăvară și vară, când soarele apune mai târziu. În România, efectele benefice sunt evidente în special în domeniul energetic, unde trecerea la ora de vară contribuie la reducerea consumului de electricitate pentru iluminat. Cu toate acestea, impactul asupra sănătății și asupra ritmului cotidian al oamenilor rămâne subiect de dezbatere.
- Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, mesaj pentru Nicușor Dan: “Prietenia româno-polonă va continua”
- Cum poți să afli online ce vechime ai în câmpul muncii și cât ai contribuit la fondul de pensii
- Vladimir Putin și Papa Leon al XIV-lea, prima convorbire telefonică: Apel la pace și acuzații la adresa Ucrainei
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că schimbarea orei poate cauza dezechilibre în organism. Trecerea la ora de vară afectează în mod direct bioritmul uman, mai ales în primele zile după ajustarea ceasului. Printre cele mai frecvente efecte negative se numără oboseala, tulburările de somn, lipsa de concentrare și, în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, agravarea unor simptome. Problemele cardiace și hipertensiunea pot fi accentuate în această perioadă, iar productivitatea la locul de muncă poate fi afectată de dificultatea de adaptare.
Pentru a reduce disconfortul asociat cu trecerea la ora de vară, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei. De asemenea, o dietă echilibrată, exercițiile fizice și evitarea consumului de cofeină în exces pot ajuta corpul să se adapteze mai ușor la noul program.
Schimbările în Europa. Cine renunță la ora de vară
Majoritatea statelor europene adoptă în continuare trecerea la ora de vară, însă discuțiile privind eliminarea acestui sistem devin tot mai frecvente. În prezent, patru țări din Europa nu mai fac schimbarea orei: Islanda, Belarus, Turcia și Rusia. Aceste state au decis să rămână pe ora standard, cunoscută și ca ora de iarnă, pentru a evita impactul negativ asupra populației.
În Ucraina, autoritățile analizează posibilitatea de a renunța definitiv la trecerea la ora de vară, urmând să păstreze ora standard pe tot parcursul anului. Această măsură ar fi menită să reducă stresul asupra populației și să simplifice programul zilnic.
În Uniunea Europeană, discuțiile despre eliminarea schimbării orei au fost intensificate în ultimii ani. Comisia Europeană a propus în 2018 renunțarea la trecerea sezonieră între ora de vară și ora de iarnă, lăsând însă la latitudinea fiecărui stat membru să decidă care dintre cele două fusuri orare să fie păstrat permanent. În ciuda dezbaterilor, implementarea acestei măsuri a fost amânată, iar schimbarea orei continuă să fie aplicată.
România, ca parte a Uniunii Europene, continuă să respecte această practică, însă există voci care susțin că ar fi mai benefic să se renunțe la trecerea la ora de vară. Argumentele includ efectele negative asupra sănătății, impactul redus asupra economiei moderne și preferința populației pentru un program mai stabil.
Revenirea la ora standard, cunoscută și ca ora de iarnă, va avea loc pe 26 octombrie 2025. În această zi, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00, iar ziua va avea 25 de ore. Teoretic, acest lucru ne oferă ocazia de a dormi mai mult, însă adaptarea la schimbare poate fi, de asemenea, dificilă pentru unii oameni.
Deși trecerea la ora de vară are avantajele sale, cum ar fi economisirea energiei și prelungirea orelor de lumină naturală, impactul asupra sănătății și ritmului zilnic al oamenilor este un aspect care nu poate fi ignorat. Mulți specialiști consideră că beneficiile economice sunt tot mai puțin relevante în contextul tehnologiilor moderne, iar efectele negative asupra populației cântăresc mai mult.
Pentru a face față mai bine schimbării, este esențial ca oamenii să adopte măsuri preventive, cum ar fi ajustarea treptată a orelor de somn înainte de trecerea la ora de vară și menținerea unui stil de viață sănătos.
Pe viitor, România și alte state europene ar putea lua în considerare posibilitatea eliminării trecerii sezoniere între ora de vară și cea de iarnă, urmând exemplul țărilor care au renunțat deja la această practică. Până atunci, adaptarea rămâne cheia pentru a minimiza efectele negative ale acestei schimbări asupra vieții de zi cu zi.
